Evacuare parţială de urgenţă a personalului „neesenţial“ de la centralele nuclare belgiene. Masterplanul terorist împotriva Europei

FOTO AP

Cred că nimeni nu se mai îndoieşte, măcar acum, că un asemenea plan există. Este elaborat de planificatorii militari ai ISIS, şcoliţi ani de zile în centrele de pregătire din Orientul Apropiat şi din bazele „de pregătire profesională“ din ţările Maghrebului.

Manualele după care au învăţat există, au fost oarecum discret difuzate pe anumite reţele specializate în analiza problemelor de apărare şi securitate, au fost sumarizate pe înţelesul decidenţilor politici. S-au făcut sute de rapoarte, care de care mai îngrijorătoare, calificate, din nefericire, drept alarmiste şi, ca atare, neluate niciodată în seamă până la capăt.

Rezultatul este că, nici măcar în acest moment, bruma de celule europene de copperare antiteroristă nu fac altceva decât un schimb sumar de informaţii, fiecare dintre serviciile secrete păstrându-şi cu obstinaţie prerogativele, sub pavăza atotcuprinzătoare a “secretului naţional”.

Timp în care master-planul terorist este aplicat pas cu pas, într-o logică cumplită dar perfect explicabilă din punctul de vedere al organizării pe care o presupune activitatea unei organizaţii teroriste.

Prima etapă a fost una de încercare şi, în acelaşi timp, de verificare a capacităţii unor celule pre-existente ridicate la stadiu operaţional, puse să atace obiective relativ facile sau chiar extrem de facile, după schema cea mai generală aplicată în atacurile urbane clasice din Orientul Apropiat: au fost vizate obiective civile, pe cât se putea cu concentrări mari de oameni, dar niciodată păzite de forţe de poliţie sau de armată.

Ne aflăm acum în etapa a doua: atacurile asupra infrastructurilor critice. Deja vorbim despre o ridicare majoră a dimensiunii, calităţii şi simbolisticii obiectivelor, cu un grad enorm de periculozitate. De data asta, sunt folosiţi pentru sprijin logistic actori locali care să deservească elementele trimise special în zonă din rândul luptătorilor de elită ai detaşamentului Kamikaze al ISIS, aşa cum se pare că este cazul şi acum, în atentatele din Belgia. Ţinta nu mai este populaţia civilă (considerată drept pierdere colaterală implicită şi acceptată), ci infrastructurile critice: în cazul atacurilor din Belgia, în primul rând aeroportul internaţional şi linia de metrou pe care se află staţiile folosite în principal de funcţionarii europeni, aflate în plin cartier european.

Dar ceea ce este cu adevărat cel mai grav semnal este că, astăzi, a fost evacuat în urgenţă personalul “ne-esenţial” de la centralele nucleare de la Tihange şi Doel (cu excepţia câtorva persoane care să asigure funcţionare instalaţiilor). Cele două centrale nucleare posedă în total 7 reactoare în funcţiune, situate în nordul şi sud-estul Belgiei.

Ştirea este într-adevăr extrem de gravă deoarece, în ultima perioadă, mai multe studii au evidenţiat faptul că Belgia, cu 7 reactoare nucleare pe teritoriul său plus alte 13 în vecinătatea sa imediată, ar fi ţara europeană considerată drept “cea mai vulnerabilă” . Există un “scenariu catastrofă” care prevede o evacuare generală a populaţiei pe o rază de 10 km în jurul centralei nucleare, asta în timp ce zona de caractină ordonată de japonezi după tragedia de la Fukusima a fost de 40 de km. Iar dacă zona de contaminare s-ar exinde “doar” la 30 km în jurul centralelor Doel sau Thange, ar trebui evacuate oraş precum Namur sau Liege...Şi, conform studiului prezentat de Asociaţa pentru controlul radioactivităţii în regiunea vest (ACRO) (transmise subcomisiei parlamentare care se ocupă de problemele nucleare în Parlamentul federal belgian), Belgia nu are la această oră un plan de salvare în cazul unor accidente de nivel 6 sau 7 (precum Cernobâl sau Fukuşima).

În plus, ceea ce cu siguranţă ştiu foarte bine planificatorii organizaţiei teroriste ISIS (dar nu numai ei), majoritatea planurilor pentru situaţii de urgenţă nucleară în Europa sunt concepute pentru a răspunde unor situaţii create de catastrofe naturale sau de neglijenţa personalului, nefiind imaginat până acum un plan comun european de răspuns la un atac terorist.

Căt de urgente şi credibile au fost informaţiile care dus la gestul fără precedent al evacuării parţiale a personalului de la cele două centrale nucleare? Imposibil de spus în acest moment, chiar dacă este logic că o măsură de asemenea semnificaţie nu a fost luată decât în condiţii excepţionale şi pe baza unor ameninţări considerate drept absolut credibile şi iminente. Cert este însă că o asemenea ameninţare este absolut de imaginat ca făcând parte din faza a doua a planului care să prevadă, mai departe, atacuri asupra unor alte infrastructuri critice de tipul comunicaţii, căi ferate, instituţii centrale, bănci dar, mai ales, asupra nodurilor de conexiuni cibernetice.

Nu uitaţi nicio clipă că, în paralel cu asemenea plan operaţional, o altă secţiune, cea de analiză şi pregătire operaţională de război psihologic, produce un studiu de impact separat la nivelul populaţiei şi altul în cazul autorităţilor. Scopul este ca, în funcţie de reacţiile la atacurile din prima etapă, să se calculeze cât mai corect impactul pe care-l vor avea următoarele acţiuni. Cele care urmează să consolideze nu numai sentimentul de extremă vulnerabilitate, nesiguranţă şi panică creat anterior, ci şi convingerea că responsabilii po;itici şi instituţiile de forţă sunt fie scoase din joc, fie au o putere extrem de limitată. Mergând mereu pe logica clasică a oricărei organizaţii teroriste: organizarea de evenimente grave, cu minimum de forţe şi cu maximum de efect.

Întrebarea logică este acum care vor fi următoarele ţinte europene căci, în opinia mea, nu există nici un fel de dubiu că planul va continua să fie aplicat. Iar reacţia responsabililor europeni este şi acum de a transmite condoleanţe folosind şabloanele deja existente în toate cancelariile pentru asemenea ocazii. Dar, cel puţin, până în acest moment, nu am auzit de convocarea unei reuniuni de urgenţă măcar a Consiliului JAI. Iar dacă le e frică pentru augusta lor piele, doamnele şi domnii miniştri ar avea în ce locaţii super-securizate să aleagă.

Lipsă constantă de decizie a europenilor este mană cerească de care profită din plin cei care au deschis un război amplu împotriva Europei. Şi care nu este, cum nu contenesc să afirme cei de la ISIS, decât la început...