Europenii capturaţi în Siria şi în Irak după înfrângerea Statului Islamic cer să se întoarcă în ţările de origine

Direct sau indirect, prin interviuri date mass-media sau prin apeluri către propriile familii, europenii capturaţi în Siria şi în Irak după înfrângerea Statului Islamic au cerut să se întoarcă în ţările de unde au plecat, scrie AFP.

„Doamna cancelar Angela Merkel, vreau să mă întorc împreună cu copilul meu, ajutaţi-ne! (...) Nu trebuie să vă temeţi, nu sunt o teroristă“, spunea în limba germană, într-o înregistrare video difuzată la începutul lunii octombrie de ziarul german Die Zeit, o femeie care ţinea în braţe un bebeluş.

Identificată sub numele de Nadia Ramadan, în vârstă de 31 de ani şi originară din Frankfurt, ea a fost arestată recent împreună cu cei trei copii ai săi de soldaţi kurzi la Raqqa, fieful Statului Islamic recucerit de coaliţia internaţională. Însă autorităţile de la Berlin au refuzat oficial să-i ofere asistenţă, iar situaţia ei este neclară în prezent.

Conform serviciilor secrete germane, 950 de cetăţeni germani s-au alăturat SI începând din anul 2011, dintre care aproximativ o treime au revenit în Germania şi 150 au fost ucişi acolo unde au plecat.

„Considerăm periculoasă întoarcerea în Germania a acestor copii de jihadişti îndoctrinaţi într-o zonă de război, trebuie avut în vedere acest risc“, a avertizat şeful Oficiului Federal pentru Protecţia Constituţiei (BVF, serviciul german de informaţii interne), Hans-Georg Maassen.

În Franţa, unde circa 20 de familii ale unor femei plecate să se alăture „califatului“ autoproclamat în Siria şi Irak i-au scris preşedintelui Emmanuel Macron cerându-i să le repatrieze împreună cu copiii lor, dar autorităţile franceze afişează o politică de fermitate.

„În cazul Irakului, persoanele aflate pe teritoriul irakian şi care sunt luate prizoniere vor fi judecate în Irak“, a reafirmat marţi ministrul francez al apărării, Florence Parly.

Cât despre cetăţenii francezi capturaţi în Siria şi aflaţi în mâinile diferitelor autorităţi, cazul lor este semnalat Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, însă „persoanele care se întorc pe teritoriul francez trebuie să ştie că se expun urmăririlor penale sistematice“, a adăugat ea.

Potrivit datelor guvernului de la Paris, circa 1.700 de francezi au intrat în rândurile jihadiştilor în Siria şi Irak începând din anul 2014. Dintre aceştia, 278 au fost ucişi — cifră despre care guvernul francez admite că ar putea fi subevaluată — şi 302 au revenit în Franţa (244 adulţi şi 58 de minori).

Jihadiştii finanţaţi din ajutoarele sociale încasate în Franţa

Jihadişti francezi continuă să primească ajutoare sociale în Hexagon, arată o anchetă a publicaţiei Le Figaro. Poliţiştii francezi încearcă să închidă sursele de aprovizionare a reţelelor de jihadişti pentru a-i asfixia financiar. 

Atacarea islamului radical şi a reţelelor sale din punct de vedere financiar a devenit un punct forte în campania antiterorism. Din 2008, Brigada Criminală din Franţa lucrează pentru a-i lovi la buzunar pe combatanţi iar munca lor dă roade, observă publicaţia Le Figaro. 

Daech nu îşi mai poate plăti combatanţii aşa cum o făcea odinioară. A pierdut teritorii importante în Siria şi Irak.  Aşa că familia rămasă în Franţa va trebui să asigure finanţarea, explică unul dintre specialiştii din Brigada Criminală.

Ancheta poliţiştilor arată că 20% din combatanţii francezi continuă să primească alocaţii sociale din partea statului francez. Părinţii lor sau un alt membru al familiei retrag sumele în baza unui document, direct de la organismele care plătesc, lună de lună, prestaţiile sociale : fie de la Agenţia pentru şomaj fie de la Casa de Asigurări Sociale. Banii sunt trimişi ulterior spre zonele de război. Aproximativ 420 de viramente frauduloase au fost realizate doar în 2016.

Brigada Criminală a descoperit o reţea internaţională de persoane care colectau fonduri pentru a finanţa organizaţia Stat Islamic. Direcţia generală de Securitate Internă şi Europol au fost sesizate, dată fiind amploarea dosarului. Ancheta a fost deschisă la finele lui 2015 iar poliţiştii au identificat 210 colectori turci ori libanezi.

În total, traficul ajunge la o sumă globală de 2 milioane de euro, dintre care jumătate de milion de euro a plecat din Franţa, între 2012 şi 2017. Ultima statistică arată existenţa a 190 de expeditori francezi. Pentru ajutoarele obţinute fraudulos, poliţiştii au închis robinetul după ce au comunicat numele beneficiarilor.

În Marea Britanie, unde numărul celor întorşi din zonele jihadiste este de circa 425, autorităţile şi-au stabilit ca obiectiv declarat judecarea lor astfel încât aceştia să ajungă „în închisoare pentru mult timp“, după cum a afirmat Mark Rowley, coordonatorul naţional al poliţiei antiteroriste. El a recunoscut însă că nu întotdeauna pot fi prezentate instanţelor de judecată suficiente elemente care să dovedească crimele comise sau că respectivele persoane prezintă un risc de securitate deosebit.

5.600 de cetăţeni sau rezidenţi din 33 de ţări s-au întors acasă din zonele aflate sub controlul ISIS

Întoarcerea în ţările de origine a mii de jihadişti din zone aflate sub controlul grupării Stat Islamic în Irak şi în Siria reprezintă o ”provocare la adresa securităţii”, subliniază Centrul Soufan într-un raport citat de AFP.

”Până în prezent, cel puţin 5.600 de cetăţeni sau rezidenţi din 33 de ţări s-au întors acasă. Este de adăugat un număr nedeterminat care vin din alte ţări. Acest lucru reprezintă o provocare enormă la adresa securităţii şi serviciilor de poliţie”, atrage atenţia acest grup de reflecţie specializat în probleme de securitate.

Centrul Soufan estimează, însă, că din Rusia provine cel mai mare număr de jihadişti (3.417), urmată de Arabia Saudită (3.244), Iordania (3.000), Tunisia (2.962) şi Franţa (1.910).

La nivel mondial, Centrul Soufan subliniază că numărul de persoane potenţial violente care s-ar putea întoarce în ţările de origine e uriaş. E vorba de 40,000 de străini din 110 ţări care au venit să se alăture jihadiştilor şi care acum, în număr mare, se vor întoarce acasă. 5.000 din cei 40.000 sunt cetăţeni ai UE. Dintre aceştia, mai bine de 1.500 au revenit deja în ţările de origine.

Califatul - care a fost proclamat în 2014 de gruparea Stat Islamic în zona de frontieră dintre Irak şi Siria pe o suprafaţă de mărimea Italiei - a pierdut 85% din teritoriu în urma unei ofensive fără precedent a forţelor militare internaţionale, în frunte cu Statele Unite şi Rusia.

”Este clar că oricine vrea să continue să lupte îşi va găsi calea să o facă”, concluzionează studiul, sugerând că unii dintre combatanţi nu vor renunţa la ideile jihadiste, fiind un pericol pentru cencetăţeni.

Studiul subliniază de asemenea şi problema femeilor şi copiilor care s-au alăturat Statului Islamic. El relevă totodată că politica guvernelor faţă de jihadiştii care s-au întors conduce în general la încarcerare, ”care nu face decât să amâne problema”, sau la reabilitare şi reintegrare, ”acestea din urmă fiind, însă, programe deosebit de greu de conceput şi de făcut să funcţioneze”.