Europarlamentarul Patrick Breyer: Aplicaţiile destinate urmăririi cazurilor de coronavirus sunt periculoase

Europarlamentarul Patrick Breyer se opune introducerii unei aplicaţii pentru urmărirea cazurilor de coronavirus. Există pericolul unor notificări eronate, ce ar panica populaţia. Şi nu numai, avertizează juristul.

Deutsche Welle: În multe ţări ale UE se lucrează febril la crearea de aplicaţii mobile destinate identificării persoanelor ce au intrat în contact cu oameni infectaţi cu coronavirus. Domnule Breyer, dumneavoastră, în calitate de militant pentru respectarea sferei private, membru al Parlamentului European din partea Partidului Piraţilor sunteţi împotriva unei astfel de aplicaţii. De ce?

Patrick Breyer: Aceste ”aplicaţii de urmărire” funcţionează mai puţin bine în controlul infecţiilor decât monitorizare umană, măcar pentru motivul că mulţi oameni nu le folosesc deloc. Este complet iluzoriu să presupunem că 60 la sută sau mai mult din populaţie ar putea folosi această aplicaţie. În Singapore, care are experienţă în acest domeniu, doar 20 la sută dintre posesorii de smartphone au descărcat aplicaţia. În Austria procentul este de numai 5 la sută. Prin urmare, utilizarea acestei aplicaţii este foarte îndoielnică. Pe de altă partea, ea implică pericole foarte evidente la adresa sferei private şi a drepturilor noastre fundamentale.

În condiţiile în care aplicaţia trebuie utilizată de cel puţin 60 la sută din populaţie, iar oamenii nu o acceptă, ar mai trebui promovată această iniţiativă?

Dacă oamenii ar şti cu adevărat care sunt pericolele acestei aplicaţii, cred că ar fi mult mai reticienţi în privinţa instalării lor. Să începem cu producătorii sistemelor de operare: Apple şi Google. Pentru a face posibilă utilizarea acestei aplicaţii, cele două companii schimbă sistemele de operare ale tuturor smartphone-urilor. Nimeni nu ştie exact ce se schimbă pentru că Apple şi Google nu permit nimănui să inspecteze modificările, explicând că este vorba despre secret de afaceri.

Aş aminti că aplicaţiile nu sunt deloc standardizate la nivelul UE. Mai multe ţări, cum ar fi Franţa, vor ca informaţiile de contact să fie colectate la nivel central, pe serverele guvernului, nu doar la nivel local pe telefoanele utilizatorilor. În multe ţări se ia în considerare chiar obligarea oamenilor de a folosi aceste aplicaţii. Asta înseamnă că dacă vrei să călătoreşti sau să mergi la restaurant eşti obligat să foloseşti o astfel de aplicaţie. În acest caz dusă este utilizarea ei voluntară.

Totuşi, Comisia Europeană insistă asupra folosirii aplicaţiei în mod voluntar şi a stocării datelor la nivel local. Aţi făcut trimitere la ţări din Asia. Aplicaţiile sunt folosite acolo. Nu crezi că au vreun efect?

În opinia mea, China nu este un model. Acolo există un regim autoritar care utilizează această tehnică pentru a monitoriza populaţia, pentru a-i arunca pe oameni în închisoare şi a oprima minorităţile. Cred că în această criză avem nevoie de suficiente echipamente de protecţie şi capacităţi de tratament. Mai avem nevoie şi de un număr satisfăcător de teste, care continuă să cam lipsească. Avem nevoie de vaccinuri, care să fie disponibile. Şi mai avem nevoie să ne pregătim pentru viitoare pandemii, capitol la care am avut unele deficienţe. Proiectarea unei tehnici noi nu poate ascunde aceste insuficienţe.

O persoană recent infectată ar trebui să informeze aplicaţia astfel încât persoanele ce au intrat în contact cu aceasta în ultimele două sau trei săptămâni să fie alertate. Prin urmare, persoana infectată ar pune în carantină sute de persoane. Credeţi că cei afectaţi vor declanşa cu adevărat această alarmă?

Există o probabilitate foarte mare ca această aplicaţie să vă trimită notificări eronate. Aceasta înseamnă că nu există niciun risc de infecţie pentru dumneavoastră. Este posibil să fi trăit doar perete în perete cu cineva care este infectat, sau poate aţi vorbit cu cineva printr-un geam sau stând spate în spate cu o persoană. Aplicaţia va raporta toate aceste cazuri. Cred că asta ar duce la o mulţime de notificări false. De aceea, studiile arată că apelarea telefonică umană a persoanelor de contact, aşa cum sunt făcute în acest moment, sunt mult mai eficiente. Mai ales că foarte puţini folosesc de fapt această aplicaţie şi multe contacte reale nu ar fi înregistrate cu ajutorul ei.

S-ar putea combina notificarea electronică şi comunicarea cu oficiile de sănătate pentru a putea urmări lanţurile de infecţie prin implicarea unui număr mic de angajaţi?

Este posibil ca aceste aplicaţii să fie o măsură de reducere a personalului. Acolo unde ar fi nevoie de personal, se merge pe varianta economiilor. Cu toate acestea, riscul este de a trimite notificări false în masă, care pot produce nesiguranţă, chiar panică în rândul populaţiei. Un alt pericol este că oamenii se obişnuiesc să fie înregistraţi şi monitorizaţi în mod permanent. Există riscul ca poliţiştii şi agenţiile de informaţii să poată utiliza aceste date pentru a pune în aplicare carantina, aşa cum se face în unele ţări. Mai mult, tehnologia ”bluetooth” ar putea fi folosită pentru a fi urmăriţi în magazine prin aşa-numita ”urmărire offline”. Semnalele bluetooth face acest lucru posibil.

Mulţi oameni spun că nu le pasă de protecţia datelor dacă acestea pot preveni infecţiile. Oricum, telefonul mobil ştie totul despre noi - unde ne ducem, când dormim, care ne este condiţia fizică, spun aceştia. Ce credeţi despre această argumentaţie?

Nu există nicio dovadă şi niciun exemplu că o astfel de aplicaţie ar fi contribuit semnificativ la reducerea infecţiilor. Dimpotrivă, un studiu britanic arată că monitorizarea umană a contactelor cu infecţii este mult mai eficientă. Cred că atunci când vine vorba de sănătatea noastră, nu trebuie să reducem costurile, ci să plătim personalul necesar protejării oamenilor.

Patrick Breyer (43 de ani) este europarlamentar din 2019. El este unul din cei patru membri ai ”Partidului Piraţilor”, formaţiune care îşi îndreaptă atenţia în principal către politicile digitalizării şi către protecţia datelor. De asemenea, juristul Patrick Breyer a fost anterior judecător la curtea regională din Kiel şi membru al Parlamentului din landul Schleswig-Holstein.

Bernd Riegert - Deutsche Welle