S-a spus de mai multe ori că Europa rămâne singură în urma scăderii accentuate a interesului Preşedintelui Trump faţă de partenerii  tradiţionali ai SUA (Europa, Canda şi Mexicul).

Este evident şi că liderii europeni vin la Bruxelles nu numai să discute situaţia de criză actuală, ci şi să ajungă la un acord asupra unor soluţii. Iar acestea, logic, cu cât vor include programe credibile şi care să impună respect partenerilor internaţionali prin nivelul lor de finanţare în următorul buget european multianual (2021-2027), cu atât vor întări şi poziţia de negociere pe pieţele cu care europenii au început deja discuţii de parteneriat extins.

Şi, dintre toate aceste toate programe specifice, cele care au atras mereu atenţia prin fragilitatea sau lipsa lor de ambiţie, au fost cele în domeniul apărării şi securităţii comune, devenite acum absolut prioritare în perspectiva unei foarte posibile retrageri americane din marile dispozitive de securitate de pe continentul nostru.

Liderii europeni, în reuniunea de la finele de iunie, vor trebui să aprobe viziunea generală asupra bugetului multianual dar şi propunerile prezentate ieri de Comisia Europană în domeniul finanţării apărării şi securităţii europene. În acest sens, foarte interesantă este propunerea prezentată ieri de Comisie privind Fondul european de apărare. Este rezultatul angajamentului asumat în iunie 2017 de a suplimenta finanţarea iniţială, până în 2020, cu un fond mai substanţial.

Fondul european de apărare va veni în completarea altor programe ale UE, în special a bugetului de 6,5 miliarde EUR alocat Mecanismului pentru interconectarea Europei pentru consolidarea infrastructurilor de transport strategice ale UE cu scopul de a le adapta la mobilitatea militară, precum şi a noului program pentru cercetare şi inovare, intitulat Orizont Europa, în valoare de 100 de miliarde EUR.

Valoarea Fondului european de apărare este de 13 miliarde EUR şi - aşa cum reiese dinprezentarea transmisă de Comisia Europeană din care reproduc datele ce urmează - va oferi capacitatea financiară pentru investiţii transfrontaliere în tehnologii şi echipamente de ultimă generaţie şi complet interoperabile în domenii precum software-urile criptate şi tehnologia dronelor.

Jyrki Katainen, vicepreşedintele pentru locuri de muncă, creştere, investiţii şi competitivitate, a declarat: „Ceea ce propunem astăzi va ajuta UE să îşi ia destinul în propriile mâini. Europa îşi asumă responsabilităţi mai mari în ceea ce priveşte apărarea şi protejarea cetăţenilor săi. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene, o parte a bugetului european este consacrată unor investiţii colective în vederea dezvoltării de noi tehnologii şi echipamente pentru a-i proteja pe cetăţeni. Fondul european de apărare este un adevărat instrument european pentru încurajarea investiţiilor comune şi pentru amplificarea eforturilor statelor membre în domeniul apărării.”

Elżbieta Bieńkowska, comisarul pentru piaţa internă, industrie, antreprenoriat şi IMM-uri, a adăugat: „Fondul european de apărare este de o importanţă capitală pentru cooperarea în domeniul apărării în Europa. Pe baza primelor iniţiative testate în ultimii doi ani, suntem astăzi în postura de a-l transforma într-un instrument european ambiţios, capabil să sprijine proiecte colaborative în domeniul apărării pe parcursul întregului lor ciclu de dezvoltare. Fondul de 13 miliarde EUR este dovada clară a seriozităţii actualei Comisii în legătură cu crearea unei Europe care îşi apără şi îşi protejează cetăţenii.”

Fondul european de apărare va aloca 4,1 miliarde EUR pentru finanţarea directă a unor proiecte de cercetare competitive şi colaborative, în special prin intermediul granturilor. Dincolo de faza de cercetare, suma de 8,9 miliarde EUR va fi pusă la dispoziţie pentru a completa investiţiile statelor membre prin cofinanţarea costurilor pentru dezvoltarea de prototipuri şi pentru respectarea cerinţelor ulterioare de certificare şi testare. Fondul va situa UE printre primii 4 investitori în cercetarea şi tehnologia în domeniul apărării din Europa şi va acţiona ca un catalizator pentru o bază industrială şi ştiinţifică inovatoare şi competitivă.

Principalele caracteristici ale Fondului european de apărare sunt:

  • - Finanţarea proiectelor care contribuie la o Uniune Europeană mai sigură şi care corespund priorităţilor convenite de statele membre, în cadrul politicii de securitate şi apărare comune, şi de alte organizaţii regionale şi internaţionale, precum NATO
  • - Numai proiectele colaborative care implică cel puţin 3 participanţi din 3 state membre sunt eligibile
  • - UE va cofinanţa dezvoltarea de prototipuri comune numai dacă statele membre se angajează să cumpere produsul final
  • - Participarea transfrontalieră a IMM-urilor şi a întreprinderilor cu capitalizare medie este puternic stimulată prin creşterea ratelor de finanţare, favorizarea de proiecte ale consorţiilor care includ IMM-uri, şi, dacă este necesar, lansarea de cereri de propuneri specifice
  • - Promovarea inovării revoluţionare, un procent de 5 % din fonduri fiind alocat tehnologiilor radicale şi echipamentelor inovatoare care permit UE să îşi consolideze preeminenţa pe termen lung în domeniul tehnologic
  • - Proiectele din cadrul cooperării structurate permanente (PESCO) pot primi, dacă sunt eligibile, o cofinanţare suplimentară de 10 %, însă finanţarea nu este automată.

Întrebarea este, în acest context, ce anume-şi doreşte România.

Poate vom avea un răspuns concret, măcar parţial, după ce vom vedea care vor fi concluziile viitorului CSAT convocat chiar înainte de data începerii Consiliului European. Dar, chiar mai important decât asta, poate - o spun fără prea mare speranţă - miniştrii noştri cu atribute în domeniu vor putea spune care le este concepţia în privinţa unei chestiuni fundamentale privind formularea direcţiilor pe care se va dezvolta viitoarea noastră securitate naţională integrată în structurile europene şi ale Alianţei.

Oare vom preferea, ca până acum, să achiziţionăm la preţuri piperate echipamente miltare din străinătate, bazându-ne cvasi-exclusiv pe parteneri unici şi devenind dependenţi pe termen lung şi foarte lung de o singură sursă de piese de schimb şi mentenanţă sau vom dori să jucăm în acest scenariu de cooperare şi impusionare al capacităţilor naţionale pe care-l imaginează Comisia Euroepană? Sigur că fiecare dintre răspunsuri are propria sa logică economică şi de oportunitate, justificând, la nevoie, aproape orice demers, inclusiv achiziţionarea de echipamente second-hand mai scump de modernizat, mai apoi, decât cumpărarea de altele noi. Dar, pe fond, chestiunea are o dimensiune politică, parte a unei viziuni pe teremn îndelungat, cea bazată pe priorităţile naţionale de dezvoltare.

Acum este un moment de cotitură pentru Europa care face un pariu privind termenii propriei sale supravieţuiri. Mizează, după cum vedeţi, pe proiecte majore de cooperareindustrială care să implice o dezvoltare rapidă a zonei de înaltă tehnologie şi de cercetare şi domenii novatoare.

Poate silită de contextul actual de împrejurări adverse şi având în faţă ameninţarea reprezentată de un partener american din ce în ce mai imprevizibil, Europa începe să alinieze mari proiecte cu o valoare enormă, materială şi de simbolistică politică deoarece vine ca argument că se poate ocupa şi singură de propria sa securitate şi apărare.

Dar, între acest nivel de aşteptări şi realitatea palpabilă mai este un hop de trecut: capacitatea reală a statelor de a coopera şi de a crea proiecte comune care să genereze o producţie militară credibilă şi care să echipeze viitoarele forţe coune pentru a le asigura un cât mai înalt nivel de interpoperabilitate.

Dar, în definitiv, poate toate astea nu-i interesează pe guvernanţii noştri care, din diverse motive, au alte priorităţi. Atunci cu ele vom şi rămâne deoarece nimeni nu va întârzia proiectele aşteptând să afle ce-şi doreşte România, mereu schimbătoare în funcţie de ciclurile electorale. Dar, dacă va vrea să intre în joc, e binevenită să-şi anunţe opţiunile şi să monteze parteneriatele necesare.

Pe cât de simplu, pe atât de complicat.

Sunt bani. Altceva nu este. Despre asta vorbim însă şi mâine, pe un alt domeniu în care ar trebui să investim în oportunităţile care se deschid acum.