Europa sedusă de Vladimir Putin INFOGRAFIE

Europa sedusă de Vladimir Putin INFOGRAFIE

Liderul Federaţiei Ruse, Vladimir Putin Foto: EPA

Din ce în ce mai multe formaţiuni politice din Europa privesc cu bunăvoinţă spre Kremlin. Unele îşi doresc o cooperare economică mai strânsă cu Rusia, iar altele pur şi simplu îl admiră pe Putin.

Ştiri pe aceeaşi temă

Alegerile primare prin care dreapta franceză şi-a desemnat candidatul la prezidenţialele de anul viitor l-au uns pe suflet pe preşedintele rus, Vladimir Putin. 

François Fillon, cu care liderul de la Kremlin are o relaţie bună, a devenit prezidenţiabilul Republicanilor şi, spre deliciul Moscovei, acesta are toate şansele să se confrunte în turul doi cu Marine Le Pen, şefa formaţiunii de extremă-dreapta Frontul Naţional, care îi este, la rândul ei, apropiată preşedintelui rus.
 
Însă cei doi politicieni francezi nu sunt singurii europeni care doresc o apropiere de Rusia, scrie slate.fr, care a făcut o trecere în revistă a formaţiunilor rusofile din Europa. Ce-i drept, nu toate îl susţin în aceeaşi măsură pe Putin şi nici din aceleaşi motive.
 
În mare parte de extremă-dreapta, aceste formaţiuni politice văd în liderul rus un om puternic care întruchipează suveranitatea naţională în faţa liberalismului. Unele nu sunt neapărat proruse, ci, pur şi simplu, se opun unei ordini mondiale dictate de Washington şi Bruxelles. Altele, aşa cum este cazul în Grecia şi în Italia, consideră benefică din punct de vedere financiar o colaborare cu Moscova.
 
Uneori, această rusofilie se manifestă prin lipsa de condamnare sau chiar susţinerea directă a politicii externe ruse, mai ales în ceea ce priveşte Crimeea.
 
Iar Rusia profită, susţinând aceste formaţiuni nu atât pe considerente ce ţin de ideologie, ci, mai degrabă, din dorinţa de a destabiliza guvernele europene şi de a împiedica expansiunea blocului comunitar, după cum notează revista „Foreign Affairs“.
 
Slate.fr a realizat o hartă a formaţiunilor politice europene rusofile luând în calcul mai multe criterii: finanţarea venită din partea unor entităţi apropiate Kremlinului, sprijinul deschis pentru politica externă a Moscovei, lipsa de condamnare a anexării Crimeei, opoziţia faţă de sancţiunile impuse Rusiei şi dorinţa de a colabora cu Putin.

Astfel de formaţiuni există în Franţa, Regatul Unit, Germania, Ungaria, Italia, Grecia, Spania, Cehia, Slovacia, Polonia, Moldova, Bulgaria, Austria, Belgia şi Letonia. 

 
Franţa
 
Frontul Naţional (FN) este cel mai influent partid pro-Putin din Europa, având 22 de deputaţi în Parlamentul European. Este şi singurul în cazul căruia s-a putut dovedi existenţa unui ajutor financiar rus. În 2014, FN a primit 9,4 milioane de euro din partea unei bănci ruse apropiate Kremlinului. Şefa FN, Marine Le Pen, susţine politica externă rusă în Ucraina şi Orientul Mijlociu. Partidul a recunoscut anexarea Crimeei, iar Le Pen afirmă că vrea ieşirea din NATO şi o alianţă cu Rusia.
 
În acest timp, fondatorul şi preşedintele partidului de dreapta eurosceptic Mişcarea pentru Franţa, Philippe de Villiers, care pune accent pe suveranitate, şi-a exprimat public admiraţia pentru Vladimir Putin.
 
În rândul Republicanilor, François Fillon este recunoscut pentru apropierea sa de Vladimir Putin.
 
Regatul Unit
 
În Marea Britanie, Partidul Naţional Britanic (BNP, naţionalist, de extremă-dreapta) îl sprijină cu ardoare pe Putin. Reprezentanţii săi au participat la Forumul Conservator Internaţional Rus de la Sankt Petersburg în martie 2015, unde 400 de persoane din 15 ţări au semnat o rezoluţie pentru a pune capăt sancţiunilor impuse Rusiei.
 
Şi personalităţi ale UKIP (Partidul pentru Independenţa Regatului Unit) şi-au exprimat admiraţia pentru Putin sau sprijinul pentru acţiunile lui în Siria, Nigel Farage nefăcând excepţie.
 
În acest timp, liderul Partidului Laburist, Jeremy Corbyn, este mai degrabă ambiguu. Cu o lună înainte să preia conducerea partidului, în septembrie 2015, Corbyn făcea apel la susţinătorii săi să urmărească postul Russia Today, un canal de televiziune pe care îl considera mai obiectiv decât media occidentale, deşi era acuzat adesea că face propagandă în favoarea Kremlinului. Oficial, Corbyn spune însă că „nu este un admirator al politicii externe a lui Putin“. 
 
Germania
 
Germania are trei partide de extremă-dreapta pro-Putin. Mişcarea Europenii patrioţi împotriva islamizării Occidentului (PEGIDA) a devenit Partidul Popular pentru Libertate şi Democraţie Directă
Militanţii PEGIDA sunt cunoscuţi pentru faptul că fluturau drapele ruse la manifestaţiile lor şi pentru apelul lor la normalizarea imediată a relaţiilor dintre Germania şi Rusia. Potrivit unor experţi intervievaţi de Deutsche Welle, înclinaţia extremei-drepte germane pentru Putin are la bază trei factori: relaţiile fostei Germanii de Est cu Rusia, sentimentul antiamerican şi atracţia pentru sistemul de putere al lui Putin.
 
Şi partidul Alternativa pentru Germania (AfD) are legături cu Rusia. Potrivit unei investigaţii făcute de săptămânalul „Der Spiegel“, liderii formaţiunii ar fi fost în Crimeea pentru un eveniment sponsorizat de Rusia. Ancheta evocă şi o apropiere ideologică între AfD şi Rusia. 
 
Partidul Naţional-Democrat al Germaniei este a treia formaţiune de extremă-dreapta pro-Putin, iar în 2015 reprezentanţi ai acestei formaţiuni au fost invitaţi de onoare la formul extremei-drepte organizat de apropiaţi ai lui Putin.
 
Ungaria
 
Premierul ungar, Viktor Orban, este unul dintre şefii de guverne europene cu cele mai puternice înclinaţii în favoarea Moscovei. Denunţă politica externă a UE, care, potrivit lui, vizează izolarea Rusiei. În plus, se opune sancţiunilor impuse de blocul european. În 2014, Ungaria a semnat un acord cu Rusia pentru dezvoltarea unei centrale nucleare în ţară printr-un împrumut de 11 miliarde de euro de la Moscova, un proiect desfăşurat de gigantul rus din domeniul energiei Rosatom. 
 
Şi partidul de extremă-dreapta Jobbik este pro-Putin. Liderul său, Gabor Vona, adesea invitat la Moscova, propune ieşirea din UE şi intrarea într-o uniune eurasiatică sub conducerea Rusiei.
 
Italia
 
Solidară cu aliaţii săi occidentali în plan diplomatic, Italia a votat pentru prelungirea sancţiunilor impuse Rusiei, însă premierul Matteo Renzi doreşte o ameliorare a relaţiilor cu Vladimir Putin. Trebuie precizat că Italia este al doilea exportator european către Rusia, după Germania. Iar după impunerea sancţiunilor, exporturile italiene au scăzut cu 30% în doi ani.
 
Liga Nordului, partid italian de extremă-dreapta, este deschis faţă de Putin, susţine intervenţia rusă în Siria şi apără cooperarea cu Putin în vederea combaterii Statului Islamic.
 
Forza Nuova (Noua Forţă), un alt partid de extremă-dreapta, susţine, de asemenea, Kremlinul. Pentru liderul său, Roberto Fiore, Rusia lui Putin este un „model de civilizaţie“ în apărarea identităţii creştine a Europei şi împotriva sistemului financiar capitalist şi a migranţilor.
 
Mişcarea Cinci Stele, eurosceptică, antisistem şi în plină ascensiune (a câştigat primăriile din Roma şi Torino) ar avea, de asemenea, legături cu Putin.
 
Grecia
 
Partidul Syriza al lui Alexis Tsipras a demonstrat, la rândul său, un anumit grad de rusofilie, în special din motive ce ţin de euroscepticism. Aflat în vizită la Moscova în 2014, premierul elen s-a opus ferm sancţiunilor impuse de UE Rusiei. Guvernul Syriza speră să atenueze criza economică din ţară cu ajutor financiar rusesc.
 
În ceea ce priveşte extrema-dreaptă neonazistă greacă, formaţiunea Zorii Aurii este cunoscută pentru relaţiile sale apropiate cu Kremlinul, acest partid fiind unul dintre cele europene care ar fi finanţate de Rusia, scrie slate.fr.
 
Spania
 
Pablo Iglesias de la partidul populist de stânga Podemos face parte din rândul liderilor care denunţă politica externă a Occidentului cu privire la Rusia şi i se alătură lui Putin în respingerea liberalismului american, însă nu merge mai mai departe.
 
Cehia
 
Preşedintele ceh Milos Zeman care provine din Partidul Drepturilor Civice (centru-stânga) este unul dintre puţinii lideri ai statelor membre UE care menţine relaţii amicale cu Rusia. Se opune sancţiunilor impuse Kremlinului.
 
Slovacia
 
Premierul Robert Fico se opune şi el sancţiunilor impuse Rusiei, pe care le consideră fără sens. În 2015, schimburile comerciale între Slovacia şi Rusia au scăzut cu 40% în primul trimestru.
 
Două partide de extremă-dreapta sunt, de asemenea, pro-Putin - Partidul Naţional Slovac şi partidul popular Slovacia Noastră
 
Polonia
 
Într-o ţară critică în privinţa incursiunii ruse în Ucraina, în 2015 a apărut un partid prorus - Zmiana. Formaţiunea anticapitalistă de stânga neagă invazia rusă în estul Ucrainei şi denunţă sancţiunile impuse Moscovei.
 
Moldova
 
În noiembrie anul acesta, moldovenii au optat pentru un preşedinte socialist prorus, care vrea să frâneze procesul de integrare a ţării în UE. În 2014, Republica Moldova a semnat un acord comercial şi politic cu UE, care a pus în pericol relaţiile cu Rusia. Preşedintele ales Igor Dodon vrea abandonarea acestui acord şi privilegierea relaţiilor cu Moscova prin alăturarea la blocul economic eurasiatic, dominat de Rusia.
 
Bulgaria
 
Şi Bulgaria a optat pentru un preşedinte prorus. Socialistul Rumen Radev vrea şi el întărirea cooperării economice cu Moscova şi se opune sancţiunilor impuse de către UE.
 
Şi partidul naţionalist bulgar Ataka este un mare susţinător al lui Putin şi al Rusiei, iar liderul său, Volen Siderov, a fost în 2012 în vizită la Putin.
 
Austria
 
Partidul Libertăţii din Austria (FPÖ, de extremă-dreapta) a considerat legitim referendumul din Crimeea. Unii dintre membrii săi chiar au fost prezenţi la consultarea populară în calitate de observatori electorali.
 
Belgia
 
Partidul flamand de extremă-dreapta este un prieten al Moscovei. Formaţiunea doreşte o colaborare mai strânsă cu Rusia în cadrul Parlamentului European. Şi acest partid a considerat referendumul din Crimeea legitim şi şi-a trimis observatori.
 
Letonia
 
Partidul social-democrat Armonia, format în majoritate din persoane de origine rusă, nu este neapărat pro-Putin, nu are nimic împotriva Uniunii Europene şi a NATO, dar îşi doreşte o colaborare mai strânsă cu Rusia.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: