Europa, între secularizare şi credinţă

Cât de religioşi suntem noi, europenii, şi cât de legaţi de o comunitate religioasă ori o biserică sunt întrebări ce îngrijorează mai ales clericii de pe bătrânul continent. Secularizarea

Cât de religioşi suntem noi, europenii, şi cât de legaţi de o comunitate religioasă ori o biserică sunt întrebări ce îngrijorează mai ales clericii de pe bătrânul continent. Secularizarea spaţiului european este un fenomen în continuă creştere. Printre cauzele acestei laicizări, specialiştii enumeră ritmul de viaţă agitat al cetăţenilor bătrânului continent şi, nu în ultimul rând, importanţa tot mai mare pe care o capătă componenta economică în vieţile noastre.
Nu sunt de trecut cu vederea nici nenumăratele scandaluri din sânul bisericilor europene: cazuri de pedofilie, scandaluri sexuale sau exorcizări, în cazul României. În parte, ca urmare a acestor cazuri, religiozitatea, mai ales în rândul tinerilor, a fost afectată. Spre exemplu în Austria, tot din cauza unor astfel de scandaluri în care erau implicaţi preoţi, Biserica Catolică şi-a pierdut circa 50.000 de enoriaşi în 2005. În Germania spre exemplu, cei care au părăsit instituţia-biserică au adus ca argument taxa pe care trebuie să o plătească enoriaşul anual. Un record la capitolul taxe bisericeşti l-a atins anul 1992, când germanii au scos din buzunar circa opt miliarde de euro. Cifrele arată că în timp ce 86 la sută din cetăţenii SUA cred în Dumnezeu, doar 70 la sută din europenii din Vest au acest crez. Ceva mai credincioşi par cetăţenii Europei de Est, unde circa 80 la sută din populaţie crede într-un Dumnezeu creator. Cel puţin aşa arată studiul publicat recent de GfK Custom Researcher Worldwide din Nurnberg. Cifrele arată că femeile sunt întotdeauna şi oriunde mai credincioase decât bărbaţii. Spre exemplu, trei din patru vest-europence sunt convinse că există Dumnezeu. În schimb, doar doi din patru bărbaţi vestici au această convingere. În Cehia, doar ceva mai mult de un sfert din populaţie consideră că există Dumnezeu. Suedezii şi danezii par a fi ceva mai religioşi, 42 la sută din populaţia celor două ţări fiind convinsă de existenţa Divinităţii.
Românii, printre cei mai credincioşi europeni
Potrivit studiului, la capitolul afiliaţie la o biserică ori comunitate religioasă, ţările ortodoxe sunt liderii topului. Românii (97 de procente) au o legătură mai strânsă cu biserica chiar şi decât ortodocşii greci (89 de procente). Mai legaţi de instituţiile religioase decât grecii sunt şi musulmanii turci. Secularizarea pare că înfloreşte în Belgia şi Germania, unde patru din zece persoane susţin cu nu au nici un fel de credinţă. Cât despre confesiuni în Europa, catolicismul are cei mai mulţi enoriaşi. Italia şi Polonia sunt de departe, cu circa 98 la sută din populaţie de confesiune romano-catolică, cele mai puternice ţări catolice din Europa. Celor două le urmează Spania, Slovenia şi Belgia. Protestantismul, în schimb, este o forţă dominantă în Danemarca, Finlanda şi Suedia. Se pare că Germania este ţara europeană cu cea mai echilibrată componenţă religioasă, 43 la sută din nemţi fiind protestanţi şi 48 catolici. Interesant este şi faptul că, în timp ce aproape jumătate din estici merg cel puţin o dată pe săptămână la biserică, doar un sfert din vestici îşi găsesc timp să facă acest lucru. În Franţa, ţară cu o majoritate catolică şi cu sistem secularizat, doar unul din 20 de credincioşi participă la mesă cu regularitate. Fiecare al doilea vestic intră cam de patru ori sau chiar mai puţin într-un an. Suedezii şi danezii nu merg, potrivit studiului CRW, mai deloc la biserică.
Ce rol joacă religia printre europenii credincioşi? Un sondaj Gallup arată că nu prea mare, în contextul în care doar 21 la sută din cetăţenii bătrânului continent consideră că religia este "un lucru foarte important" în viaţa lor. Acelaşi sondaj arată că americanii ne-au luat-o înainte la capitolul convingere religioasă, 58 la sută din cetăţenii SUA definind religia ca o componentă "extrem de importantă" a vieţii lor.