Europa, în luptă cu ştirile false INFOGRAFIE

Autorităţile din mai multe state europene în care vor avea loc alegeri în acest an au început să ia măsuri pentru a împiedica răspândirea de ştiri false care ar putea influenţa opţiunea electoratului.

Pornind de la impactul pe care l-au avut asupra alegerilor prezidenţiale din SUA ştirile false răspândite pe reţelele de socializare şi pe diverse site-uri care pretideau a fi de informare, autorităţile din mai multe state europene încearcă să găsească soluţii pentru stoparea acestui flagel, care ameninţă din ce în ce mai mult şi Europa.

Campaniile de dezinformare şi atacurile cibernetice asupra unor instituţii de stat sau politice care au vizat în ultima perioadă mai multe ţări şi care au fost puse pe seama Kremlinului au pus pe jar în special Germania, ţară în care vor avea loc în toamnă alegeri legislative la nivel federal, în urma cărora va fi desemnat şi viitorul cancelar.

Cu ochii pe ruşi

Dar şi Cehia, unde în octombrie vor avea loc alegeri legislative, este decisă să lupte împotriva ştirilor false. Pe data de 1 ianuarie, la Praga a devenit operaţional un nou centru destinat luptei împotriva teoriilor conspiraţioniste şi a dezinformării pe internet.

Centrul Împotriva Terorismului şi Ameninţărilor Hibride (CTHH) are în jur de 30 de angajaţi, al căror rol nu este doar să identifice informaţiile false răspândite în mediul virtual, ci şi să lupte împotriva propagandei guvernelor străine, relevă Belga. 

În perioada etapei de testare, centrul a identificat şi semnalat existenţa mai multor informaţii false privind un atac terorist la Praga, la scurt timp după atentatul de la Berlin, comis pe 19 decembrie de un tunisian care a intrat cu camionul în mulţimea adunată la târgul de Crăciun de la Breitscheidplatz, atentat care s-a soldat cu 12 morţi şi aproximativ 50 de răniţi.

Numai că centrul ceh înfiinţat de Guvernul de la Praga a fost aspru criticat de preşedintele Cehiei, Milos Zeman, cunoscut pentru orientarea sa prorusă.

Unitatea specială nu este însă singura care este cu ochii pe tentativele de manipulare a publicului. Experţii think tank-ului European Values, cu sediul la Praga, au şi ei în vedere influenţa în creştere a mass-media ruse, temându-se că Moscova ar putea încerca să manipuleze alegerile parlamentare din toamnă. 

Anchete şi amenzi usturătoare

În acest timp, în Germania se iau în calcul măsuri severe. Imediat după alegerile din SUA, cancelarul Angela Merkel, care vizează un al patrulea mandat în fruntea executivului de la Berlin, a declarat: „Ştim deja că astăzi trebuie să facem faţă informaţiilor ce provin din Rusia, dar şi atacurilor cibernetice de origine rusă sau difuzării de informaţii false“. 

Nu a trecut prea mult şi ministrul german al Justiţiei, Heiko Maas, le-a cerut procurorilor să continue anchetele penale împotriva celor care difuzează informaţii false pe internet. În conformitate cu legea germană, răspândirea de informaţii false se pedepseşte cu până la cinci ani de închisoare, aminteşte DPA.

Dar legiuitorii germani vor să meargă mai departe. Preşedintele grupului parlamentar social-democrat, Thomas Oppermann, a cerut introducerea unor amenzi de până la 500.000 de euro aplicabile platformelor de social media în cazul în care acestea nu şterg în termen de 24 de ore ştirile false, raportate ca atare, a notat Deutsche Welle, citând „Der Spiegel“. 

La rândul său, creştin-democratul Volker Kauder a declarat că este nevoie de măsuri concrete, adăugând că acestea vor fi luate la începutul acestui an. Kauder a afirmat că legislaţia ar impune companiilor de social media să-şi înfiinţeze birouri care să răspundă, în termen de 24 de ore, plângerilor persoanelor afectate de mesaje care incită la ură. „Plănuim să impunem penalităţi care să afecteze companii ca Facebook, în cazul în care acestea nu-şi îndeplinesc responsabilităţile“, a declarat Kauder.

Pentru o nouă legislaţie împotriva ştirilor false a pledat, luna trecută, şi social-democratul german Martin Schulz, preşedinte în exerciţiu al Parlamentului European, care ar dori să existe astfel de acte normative atât la nivel naţional, cât şi internaţional. 

Într-un interviu pentru grupul media Funke din Germania, Schulz a spus că platforme de social media, cum ar fi Facebook, ar trebui trase la răspundere pentru incapacitatea de a preveni difuzarea de ştiri false.

O paletă prea largă

Numai că dezbaterea privind ştirile false suferă deja din cauza faptului că această noţiune face referire la mai multe fenomene, scrie cotidianul german „Die Zeit“.

Noţiunea de ştire implică o formă jurnalistică de transmitere a unei informaţii. Dacă un utilizator oarecare de internet răspândeşte o informaţie falsă prin e-mail, Twitter sau Facebook este vorba de o minciună, de un fals, dar nu de o ştire. Dacă respectiva informaţie este preluată şi răspândită mai departe de alţi utilizatori se poate vorbi despre o mistificare.

Există deja mai multe site-uri care încearcă să combată informaţii false, fie că acestea se referă la fapte ce ar fi fost comise de refugiaţi, un subiect foarte sensibil în ţările care au primit un număr mare de solicitanţi de azil, fie că este vorba despre teorii conspiraţioniste.

O altă problemă constă în faptul că este foarte greu de identificat cine se află cu adevărat în spatele difuzării şi propagării informaţiilor fabricate care au ca efect accentuarea unor sentimente de teamă, frustrare sau chiar de ură în rândul populaţiei.

De multe ori, căutările duc la paginile unor grupuri sau formaţiuni politice de extremă-dreapta. Şi, tot de multe ori, cei care administrează paginile de internet susţin că nu fac altceva decât să distribuie informaţii furnizate de o altă sursă.

De altfel, reprezentanţii partidelor de extremă-dreapta mizează pe reţelele sociale pentru ca mesajul lor să ajungă la public, în special la cel tânăr. Şefa extremei-drepte franceze, Marine Le Pen, care vrea să câştige alegerile prezidenţiale din primăvară, a anunţat că mizează pe acest canal de comunicare.

Legături greu de dovedit

Rusia a fost acuzată în repetate rânduri că foloseşte în Europa dezinformarea şi stiluri de comunicare care incită la violenţă şi la ură pentru a eroda încrederea populaţiei în autorităţi şi pentru a destabiliza societăţile, însă legăturile directe cu Kremlinul nu sunt întotdeauna uşor de stabilit.

De pildă, în Cehia, mai mulţi oficiali sunt convinşi că Moscova se află în spatele a aproximativ 40 de site-uri în limba cehă care promovează puncte de vedere extremiste şi teorii ale conspiraţiei, dar le este greu să dovedească acest lucru.

Iar în acest joc al dezinformării nu sunt angrenate doar surse foarte puţin cunoscute. Moscova îşi transmite mesajele şi prin posturi TV în limbi străine (în special Russia Today) şi prin agenţia de ştiri Sputnik şi, potrivit unui raport al Centrului pentru Analiza Politicilor Europene (CEPA), face apel la jurnalişti independenţi, experţi şi comentatori, care, adesea, nu se bucură de recunoaştere în altă parte. Sunt utilizaţi şi troli - utilizatori de internet plătiţi pentru a face propagandă.

La sfârşitul lunii noiembrie, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie în care critica „propaganda“ antieuropeană a Rusiei din ce în ce mai virulentă, inclusiv în cadrul Uniunii, unde Kremlinul susţine partide de extremă-dreapta sau populiste.