Europa doamnei Grapini. Şi cealaltă Europă, cea a marilor proiecte

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
grapini coreeana

Doamna Grapini, europarlamentar român încă în funcţie, are, cel puţin din punctul meu de vedere, un merit uriaş: e sinceră şi, pentru că are nelămuriri importante despre Europa aceea care o plăteşte cu 7.000 de euro lunar (plus celelalte beneficii superconsistente ataşate funcţiei), vrea să afle răspunsuri.

Sigur că tot nu se va lămuri, dar asta are mai puţină importanţă. Iar demersul său este destinat audienţei de acasă, cea care, mobilizându-se exemplar, ar putea-o trimite din nou la Bruxelles pentru un nou mandat, asta în cazul în care vreun partid îşi asumă riscul de a o propune pe listă.

În aşteptarea acestui moment, doamna Grapini scoate pentru uzul românilor panoplia populismului ieftin cu a sa imensă manipulare folosită, rând pe rând, de către toate partidele din pachetul antieuropean sau, cel puţin, eurosceptic. Iar punctul central al seriei de acuzaţii este tocmai mesajul că, atenţie cetăţeni, ăştia vor să instituţionalizeze proiectul unei construcţii în care „nucleul dur“ să controleze tot, să ne confişte existenţa, resursele şi să ne anuleze voinţa naţională liber exprimată prin votul popular şi să creeze o jucărie elitistă, de uz franco-german, autoritară şi nepăsătoare de visurile şi aspiraţiile noastre, tradiţional nevoiaşii Europei. Asta după ce ne-au furat şi ne fură în continuare, România fiind în situaţia de a contribui la bugetul european cu mul mult decât a primit vreodată. capitalişti ce nu se satură să ne sugă sângele şi să ne oprime?

Este o imensă manipulare, rezultat al efortului constant al unor ţări care investesc enorm în propaganda negativă destinată slăbirii sau chiar distrugerii proiectului unei identităţi comune europene. Primul răspuns corect, dacă vrem să jucăm pe bază de realităţi controlabile şi nu de fake-news construite în laboratoarele propagandei ostile, ar fi să vorbim despre bani, nerus rerum gerendarum.

Caz în care trebuie să vedem cine a dat cei mai mulţi bani la bugetul european şi cine a profitat cel mai mult de banii generaţi de acel proiect european al cărui motor economic este susţinut de contribuţiile majore a Franţei şi Germaniei şi care, la impulsul acestora, au produs proiectul unui nou tip de Europă care nu va fi cel la care se gândeşte doamna Grapini, ci cel care va fi adoptat în cadrul Summitului de la Sibiu.

Şi, dacă vom face asta, va trebui să apelăm la statisticile UE şi cele produse de BNR, concordate în a spune că, între  ţările net beneficiare până acum de bani din bugetul european, se află România, pe locul 2 după Polonia între ţările din centrul şi estul continentului, pe locul 4 în clasamentul total.

d

Polonia este, de departe, principala ţară beneficiară de bani europeni în perioada 2014-2020: 86,2 miliarde de euro dintre care 77,6 miliarde veniţi prin intermediul celor trei fonduri structurale. România este pe locul 4 în acest clasament cu 30,7 miliarde, dintre care 25,4 miliarde prin cele trei fonduri structurale, iar Ungaria se află pe locul 6 cu 25,4 miliarde, 21,9 de miliarde venind prin cele 3 fonduri structurale... În România există şase Programe Operative: Infrastructură Mare (9,4 miliarde Euro), Regional (6,7 miliarde Euro), Capital Uman (4,3 miliarde Euro), Competitivitate (1,3 miliarde Euro), Capacitate administrativă (0,6 miliarde Euro) şi Asistenţă tehnică)".

sursa: BSI Economics 1 martie 2018.

La începutul acestui an, Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR, după ce afirma că „accesul la fondurile europene reprezintă o şansă extrem de importantă oferită firmelor autohtone pentru a depăşi problemele asociate nivelului relativ redus al capitalului de care dispun şi de a crea premise pentru acumulări viitoare“, prezenta situaţia la zi a ceea ce înseamnă banii europeni de care a profitat şi profită România:.

În perioada 2007-2017, România a beneficiat de fonduri europene primite de la bugetul UE în valoare de aproximativ 45,7 miliarde euro, reprezentând anual în medie 2,8% din PIB. Din această sumă, 37,1 miliarde euro au reprezentat fonduri primite de la bugetul UE, aferente cadrului financiar multianual 2007-2013, restul de 8,6 miliarde euro fiind primite în actualul cadru financiar multianual, respectiv 2014-2020Ca valoare netă, dacă luăm în considerare şi contribuţia României la bugetul UE, intrările de fonduri europene au fost de 30,4 miliarde euro, respectiv 1,8% din PIB în medie pe an. Pentru România, fondurile europene reprezintă nu numai şansa pentru modernizare, dar şi pentru crearea infrastructurii atât de necesare. Sunt convins că absorbţia de fonduri europene ar trebui să fie sistematic ţintită pentru marile proiecte de dezvoltare, prioritizate ȋn aşa fel încât să sprijine creşterea economică durabilă...Potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional , efectul cumulat al atragerii de fonduri europene structurale şi de investiţii asupra creşterii PIB pentru perioada 2007-2016 s-a situat între 1,2 pp şi 1,6 pp din PIB, iar o rată de absorbţie a acestor fonduri de 95% în actualul cadru financiar multianual ar conduce la o rată de creştere a PIB potenţial în 2022 mai ridicată cu aproximativ 1,7 puncte procentuale – adică un PIB potenţial în jurul valorii de 5% anual“.

Problema următoare este cum am ştiut să investim aceşti bani, care au fost proiectele declarate ca fiind prioritare pentru interesul naţional şi, în general, cu ce ne-am ales noi în urma aplicării în practică a ştiinţei de a guverna a politicienilor noştri. Cred că răspunsul corect ar trebui să fie producerea unei liste exhaustive a proiectelor pentru care România a primit bani europeni, ce s-a realizat din ele, la ce folosesc (dacă folosesc), câte mai există încă şi sunt funcţionale, câte au dispărut sau sunt afectate de folosire improprie. Şi aşa ne vom lămuri dacă şi cine anume ar trebui să-şi asume necesarele responsabilităţi. Şi, mai ales, ne vom lămuri, dacă, da sau nu, există o justificare în cererea ţărilor mari contributoare de a se verifica cu extremă severitate modul în care se cheltuiesc banii europeni. Cei care, să reamintim respectuos acest lucru, sunt şi ai noştri, prin contribuţia actuală de aproape 1 miliard şi jumătate de euro anual dar care, cu siguranţă, va mai creşte ceva. Aşa cum, nu-i aşa, este logic în cazul ţării care se mândreşte cu cel mai înalt nivel de creştere economică din Europa. 

Europa aceea de care vorbesc Macron şi Merkel se va face. Vor s-o facă, au voinţa politică şi banii necesari să susţină proiectul. Vom vrea sau nu să facem parte din ea, profitând de programele strategice de dezvoltare cu fondurile respective? Poate că vrem, angajându-ne să respectăm regulile jocului şi unitatea proiectului. Nu, asta e. Ne vom descurca cu ce avem şi vom fi poate mai tentaţi să privim orarele trenurilor înspre Moscova, Nivisibirsk sau Vladivostok. Dar sâ ne gândim bine înainte de a lua o decizie şi de a da răspunsuri indignate. Vă mai amintiţi oare de celebra scenă din "Revizorul" lui Gogol în care membrii administraţiei locale, toţi hoţi din fonduri private sau ale statului, primesc indicaţia: "Şi dacă întreabă de biserică, să-i spui că s-a făcut, dar a şi ars!". Totul pe baza teorie generale a furtului care ducea la observaţii de bun simţ precum "furi prea mult pentru rangul tău!"

Cât ne-a contaminat din mentalitatea acelui spaţiu? Cât vrem să învăţăm prin apropierea de „ceilalţi“, una care să nu fie numai de faţadă şi fasoane? Sau, dimpotrivă, cum spun unii dintre ai noştri, cocoşindu-se în faţa oglinzii, „să nu dea nimeni lecţii“? Nu ştiu. Poate ştiţi dumneavoastră. Numai că, personal, aş vrea să-mi văd ţara nu într-o Europă a doamnei Grapini, ci în cealaltă, a marilor proiecte.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite