Europa Centrală se clatină sub greutatea pandemiei COVID-19. Cifrele care indică o potenţială copleşire a sistemului medical

Europa Centrală se clatină sub greutatea pandemiei COVID-19. Cifrele care indică o potenţială copleşire a sistemului medical

FOTO Mediafax

Europa Centrală a trecut aproape neatinsă de primul val pandemic, dar pe fondul relaxării restricţiilor din vară unele ţări au ajuns în punctul în care sistemul sanitar riscă să fie copleşit, relatează Politico.

La vârful pandemiei în primăvară ţări central-europene precum Slovacia, Republica Cehă, Ungaria şi Polonia au intrat în carantină şi au închis şcolile, restaurantele barurile şi magazinele. Asta a permis un număr semnificativ mai scăzut de infectări faţă de ţările din Vest - într-atât că Slovacia era comparată cu Noua Zeelandă.
 
Însă o vară mai relaxată urmată de deschiderea şcolilor şi mesaje amestecate din partea politicienilor a prilejuit noi creşteri ale infecţiilor.
 
Cehia se află în frunte cu cea mai ridicată rată a infectării din UE, potrivit cifrelor Centrului European de Prevenţie şi Control al Bolilor. În vară cifrele oscilau în jurul a 200 de noi cazuri zilnice, ca în septembrie să intre într-un ritm de creştere şi în octombrie să explodeze, atingând vineri un record de 8.618 de cazuri.

Restul Europei Centrale a mers pe o traiectorie similară. Numărul cazurilor zilnice a crescut în Slovacia de 10 ori, iar Polona a pornit pe o pantă similară, atingând sâmbătă un record de 5.300 de noi infecţii. Ungaria a ajuns de la doar 9 cazuri la începutul lui august la 1.374 sâmbătă, în timp ce România a cunoscut o triplare a cifrelor din vară, şi anume 3.527.
 
Cu numărul de cazuri au crescut şi rata deceselor, spitalizările şi numărul pacienţilor la terapie intensivă, iar asta poate fi o problemă pentru o regiune care investeşte puţin în sănătate şi are mult ma puţin personal medical (cu excepţia Cehiei) decât vestul Europei, scrie Politico.
 
Konstanty Szułdrzyński, doctor la spitalul universitar din Carcovia spune că evoluţia nu e una bună, în ciuda unui număr încă mic de decese, întrucât estimează că sistemul medical poate face faţă doar unui număr de circa 2.000 de infecţii zilnice. Or, în ultimele zile, numărul infecţiilor a fost peste dublu.
 
Ungaria se laudă cu calitatea şcolii sale de medicină, dar doctorii săi pleacă pe salarii mai mari în Europa de Vest. Personalul medical şi pacienţii se plâng de condiţiile din spitale şi lucrurile stau destul de asemănător şi în alte ţări. Doctorii polonezi primesc salarii mai mari, dar ţara are doar 237 de doctori la 100.000 de locuitori, cei mai puţini din UE, faţă de Ungaria (338 ), Slovacia (352) şi Germania (431).
 
În privinţa asistentelor, România are doar 73.9 la 100.000 de oameni, în timp ce Polonia are 510, iar germania 1.106.
 
România cheltuie şi cel mai puţin pe sănătate ca procent din PIB. De pildă în 2017, doar 5.2 %, cel mai puţin din UE, comparativ cu Polonia (6.5%) şi Ungaria (6.9%). Dimpotrivă, Cehia învesteşte cel mai mult, 7.2%, în timp ce media UE este de 9.9% din PIB.
 
Cifrele sunt un indicator al capacităţii sistemelor medicale de a face faţă unei epidemii de durată. 
Problemele existente cu tratamentul eficient al altor boli deja se acutizează în condiţiile în care spitalele îşi concentrează resursele pe gestionarea pacienţilor COVID-19.
 
Polonia avea weekendul trecut 4.924 de paturi ocupate de pacienţi COVID-19, din 11.000 disponibile la nivel naţional.
 
Autorităţile din aceste ţări se plâng şi de rata mică de testare. În Ungaria testele se fac pe criterii foarte restrânse şi ţara nu foloseşte facilităţile de testare de care dispune, puţine laboratoare fiind autorizate să prelucreze teste.
 
Un indiciu pentru insuficienţa testării este numărul mare de teste pozitive. Polonia avea sâmbătă o rată de pozitivizare de 18%. Prin contrast, OMS recomandă o rată de sub 5%.
 
János Mucsi, un pneumolog ungur, explică: „Vom şti că facem suficiente teste când 95% din ele vor fi negative, ceea ce nu e cazul acum, deci nu facem destule. Nu putem lua urma celor care îi infectează pe alţii- pe superspreaderi - astfel că mulţi vor ajunge să ia boala, şi aşa vor creşte spitalizaţii, vor fi tot mai mulţi morţi, iar sistemul sanitar va ajunge la epuizare”.
 
În lumina acestor cifre, guvernele au început să ia măsuri.
 
Polonia a decretat aproape toată ţara ca „zonă galbenă”, în timp ce unele regiuni au fost marcate ca „roşii”, cu risc înalt. Polonezii poartă măşti în exterior şi barurile şi restaurantele au ore de închidere.
 
Cehia a declarat pe 1 octombrie 30 de zile de stare de urgenţă şi un nou set de restricţii a intrat în vigoare de luni în privinţa cursurilor universitare, în timp ce sălile de gimnastică, restaurantele şi evenimentele culturale funcţionează limitat.
 
Slovacia desfăşoară armata la spitale pentru ajutor şi ia în considerare carantinarea zonelor cu rate mari de infecţie.
 
Guvernul Ungariei a anunţat măriri de salarii pentru doctori şi îşi va ţine graniţele închise pentru străini.
Premierul Ungariei Viktor Orbán a declarat recent la un interviu televizat că un efort comun va însemna o depăşire a epidemiei fără a recurge la carantină.
 
„Strategia noastră este ca întâi de toate să reducem numărul deceselor şi al spitalizărilor pentru seniori”, a spus premierul polonez Mateusz Morawiecki.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările