Europa, în alertă după ce Turcia şi-a trimis soldaţii în Libia

Europa, în alertă după ce Turcia şi-a trimis soldaţii în Libia

Soldaţi turci trimişi de Erdogan în sprijinul premierului libian

O reuniune ministerială a patru ţări europene asupra situaţiei din Libia a fost programată pentru miercuri la Cairo în contextul în care Ankara a anunţat desfăşurarea de trupe pe teritoriul libian, a indicat Ministerul de Externe egiptean, citat de AFP.

Ştiri pe aceeaşi temă

Ministrul de externe egiptean, Sameh Choukry, i-a invitat pe omologii săi francez, italian, grec şi cipriot să se reunească la Cairo.
 
Această iniţiativă intervine în timp ce preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat duminică seara începerea desfăşurării de soldaţi turci în Libia, ţară vecină Egiptului.
 
Cairo a precizat că aceasta va 'face să avanseze căutarea unei soluţii globale la criza libiană şi să găsească o rezolvare la tot ceea ce ar constitui un obstacol'.
 
Şeful diplomaţiei europene, Josep Borrell, a făcut apel luni la o soluţie politică în Libia, unde Ankara a anunţat desfăşurarea de trupe la sol, avertizând asupra unei "escaladări iminente a violenţei" în jurul capitalei Tripoli, relatează AFP.
 
"Ultimele evenimente din Libia indică faptul că o escaladare a violenţei în jurul (capitalei) Tripoli ar putea fi iminentă", a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru afaceri externe, citat într-un comunicat.
 
"Acum este mai urgent ca oricând să lucrăm cu adevărat la o soluţie politică la criza din Libia. Uniunea Europeană face apel la toate părţile să se angajeze la un proces politic sub egida Naţiunilor Unite", a adăugat Borrell, în contextul în care luni are loc o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU despre Libia, la solicitarea Rusiei.
 
Intensificarea conflictului între guvernul libian de uniunea naţională (GNA) de la Tripoli, recunoscut de ONU, şi liderul forte din Estul libian, mareşalul Khalifa Haftar, care încearcă să cucerească din aprilie capitala, urmează să fie pe agenda discuţiilor. Treizeci de persoane au fost ucise şi 33 rănite sâmbătă într-un raid aerian asupra unei şcoli militare în capitala libiană, conform GNA.
 
"Condamnăm atacurile ca lovitura de sâmbătă asupra unei şcoli militare, ceea ce nu poate aduce decât mai multe violenţă şi suferinţă", a adăugat şeful diplomaţiei europene, dând asigurări că UE "va continua să depună toate eforturile pentru a găsi o soluţie paşnică şi politică" în Libia, căzută în haos de la înlăturarea de la putere a lui Muammar Gaddafi în 2011.
 
Scufundată în haos de la căderea colonelului Muammar Gaddafi în 2011, Libia este astăzi împărţită între două autorităţi: Guvernul de Uniune Naţională (GNA), recunoscut de ONU, cu baza la Tripoli, şi puterea reprezentată de mareşalul Khalifa Haftar în estul ţării.
 
Haftar a lansat la începutul lunii aprilie o ofensivă pentru a cuceri capitala şi a anunţat la 12 decembrie începerea unei noi 'bătălii decisive' pentru preluarea controlului asupra capitalei Tripoli. Acesta este susţinut de Egipt, Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Rusia.
 
Joia trecută, parlamentul turc a votat o moţiune ce îi permite preşedintelui Erdogan de a trimite militare în Libia după semnarea, la sfârşitul lunii noiembrie, a două acorduri cu GNA.
 
La rândul său, Egiptul consideră că situaţia din Libia vecină reprezintă o problemă de „securitate naţională“ şi a avertizat împotriva 'consecinţelor oricărei intervenţii militare în Libia'.
 
Relaţiile între Egipt şi Turcia sunt tensionate de la destituirea în 2013 a preşedintelui Morsi, pe atunci aliat al Ankarei, de către forţe fidele generalului Abdel Fattah al-Sissi, devenit apoi preşedinte.
 
După ce cu opt ani în urmă NATO a contribuit militar la victoria diferitelor grupări armate eterogene împotriva dictatorului Muammar Gaddafi, Libia este astăzi un stat eşuat în care autoritatea guvernului recunoscut internaţional se reduce la capitala Tripoli, încercuită de trupele lui Khalifa Haftar, în timp ce estul ţării este controlat de acesta din urmă, iar numeroasele grupări armate îşi dispută supremaţia şi se finanţează prin operaţiuni de contrabandă, în special trafic cu migranţi care doresc să ajungă în Europa.
 
Războiul hidrocarburilor
 
Liderul de la Ankara a declarat că Turcia şi Libia ar putea colabora cu companii internaţionale pentru explorarea de petrol şi gaze în estul Mediteranei, în urma unui acord între Ankara şi Tripoli referitor la graniţele maritime, transmite Reuters. În luna noiembrie, Ankara şi guvernul libian au semnat două acorduri separate, unul în domeniul securităţii şi cooperării militare şi un altul privind graniţele maritime în estul Mediteranei, ceea ce a nemulţumit statele Grecia, Israel, Egipt şi Cipru.
 
 Acordul maritim dintre Ankara şi Tripoli a pus capăt izolării Turciei în estul Mediteranei, unde este în conflict cu Grecia în legătură cu resursele Ciprului. Grecia a afirmat că acordul încalcă legislaţia internaţională, dar Ankara respinge acest lucru, afirmând că vrea doar să îşi protejeze drepturile. 
 
Cum se poziţionează marile puteri europene
 
Erdogan urmăreşte să construiască bastioane în nordul Africii. Să provoace o nouă „primăvară arabă“ care să-l aibă pe el conducător astfel încât să creeze în Orientul Mijlociu şi în Mediterana un puternic arc musulman. Să strângă cu uşa Grecia şi Cipru în privinţa „împărţirii“ resurselor energetice din Mediterana. Să provoace şi să ameninţe Europa prin valurile de refugiaţi. Fiecare dintre puternicii UE se priveşte pe sine însuşi în oglindă să vadă dacă este frumos şi cum serveşte mai bine intereselor sale naţionale. Marea Britanie se retrage, scrie publicaţia greacă „To Vima“. 
 
Germania este interesată în primul rând de problema migraţiei (deci de Acordul UE-Turcia) şi de interesele de afaceri de pe marea piaţă a Turciei. Franţa, având interese vitale în zona Mediteranei în domeniul energiei şi în privinţa influenţei populaţiei francofone din Africa încearcă să-şi facă simţită prezenţa. Să participe la cvartetul Cipru-Israel-Grecia-Egipt. Italia, având în vedere că miroase a praf de puşcă chiar în faţa casei sale (în Libia), singurul lucru pe care îl face în prezent este să stea la mesele diplomatice pentru ca focul să nu se extindă.  În Uniunea Europeană suntem în căutare de lideri. Merkel se retrage încet-încet.
 
 A mai rămas Macron. Giuseppe este lăsat fără "muniţie" de guvernul său de coaliţie. Iar ceilalţi susţin Grecia doar prin declaraţii. Erdogan însă discută cu cei asemenea lui de la egal la egal. Triumviratul (Erdogan-Putin-Trump) este viu şi domneşte şi pe acest teatru de operaţiuni al Mediteranei. Desigur, "de ochii lumii" se vor auzi şi declaraţii precum: Trump nu este de acord cu operaţiunile lui Erdogan în Libia şi îl trimite pe Pompeo în Cipru pentru a-l avertiza pe prietenul lui să nu sară calul!!
 
 Doamne ajută însă să nu vină Pompeo în vizită în Cipru în aceste zile pentru că atunci când se afla în vizită în Grecia, Turcia a început operaţiunile de război - militare în Siria. Putin se joacă precum şoarecele şi pisica cu Erdogan, dar până la urmă sfârşesc mereu prin a fi prieteni în ultimii ani. Aceasta este situaţia, iar în Mediterana miroase a praf de puşcă.Violarea spaţiului aerian şi maritim de către Turcia va continua. Iar în acest context, în Marea Egee, în Cipru, în Libia, praful de puşcă poate lua foc foarte uşor, concluzionează publicaţia greacă. 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările