EUobserver. Republica Moldova, statul cu cea mai gravă criză demografică din Europa

EUobserver. Republica Moldova, statul cu cea mai gravă criză demografică din Europa

Sat din Republica Moldova FOTO TVR Moldova

În timp ce Republica Moldova se pregăteşte să aniverseze 30 de ani de existenţă, acest teritoriu rupt de Uniunea Sovietică din România se confruntă, de altfel ca întreg estul Europei, de o depopulare dramatică.

Ştiri pe aceeaşi temă

În ultimele trei decenii, Republica Moldova a pierdut aproape o tremie din populaţie, un procentaj care denotă că acest stat situat între România şi Ucraina este unul dintre cele mai grav afectate de criza demografică care bântuie multe părţi ale Europei post-comuniste, relatează EUobserver.

Republica Moldova şi-a declarat independenţa faţă de Uniunea Sovietică în august 1991, un act recunoscut de ONU în martie 1992.

Potrivit unui studiu al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul” (IDIS), cu sediul în Chişinău, populaţia Republicii Moldova a scăzut cu aproape 1,5 milioane de oameni începând din 1991 şi până în prezent.

Numărul cetăţenilor moldoveni este acum de 2,9 milioane, inclusiv locuitorii de pe malul stâng al Nistrului, reprezentând regiunea separatistă Transnistria, unde au mai rămas puţin peste 300.000 de oameni.

Dacă fenomenul de depopulare va continua, Republica Moldova se va apropia în curând de nivelul de populaţie pe care îl avea în 1950, constată studiul.

Cel mai recent recensământ, care datează din 2014, arată că populaţia statului este de 2,8 milioane de oameni, în scădere faţă de puţin peste 4,3 milioane de oameni potrivit recensământului din 1989.

Datele Institutului de Statistică al Republicii Moldova indică o scădere dramatică a populaţiei după prăbuşirea Uniunii Sovietice.

Potrivit lui Veaceslav Ioniţă, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în 1991, populaţia Republicii Moldova era de 4.364.000 de oameni, inclusiv cei din Transnistria, al căror număr era estimat la 731.000. În consecinţă, timp de 30 de ani, numărul cetăţenilor moldoveni plecaţi în străinătate este de aproape 1,5 milioane, dintre care puţin peste 1 milion (1,036 mai exact) din teritoriul dintre Prut şi Nistru şi circa 425.000 din Transnistria. De altfel, de la 731.000 la 306.000, regiunea separatistă Transnistria a înregistrat cea mai şocantă scădere a populaţiei în ultimii 30 de ani.

„Nu cred că am mai găsi o altă ţară din Europa sau vreo altă regiune unde să se observe o asemenea scădere a populaţiei, aşa cum se întâmplă pe malul stâng al Nistrului”, afirmă economistul de la Chişinău.

Scăderea populaţiei este cauzată de mai mulţi factori, de la scăderea natalităţii până la emigrare. Având în vedere tulburările politice, sărăcia extremă şi corupţia, nu este de mirare că cetăţenii moldoveni rămaşi încă acasă caută la rândul lor o cale de scăpare. Conform unui sondaj publicat recent, unul din trei cetăţeni moldoveni îşi doreşte să-şi găsească un loc şi un rost într-o altă ţară.

O ameninţare existenţială

Această scădere dramatică a populaţiei nu provoacă doar o criză a forţei de muncă, mai ales în sectoare-cheie precum cel al sănătăţii, dar ameninţă însăşi existenţa acestui stat.

Contactat pe acest subiect de EUobserver, Armand Goşu, specialist în regiunea ex-sovietică, spune că depopularea Republicii Moldova trebuie abordată în termeni de ordin existenţial.

„Miza este imensă. Vorbim chiar despre supravieţuirea unui stat. De-a lungul istoriei, au existat state care au apărut şi au dispărut. Criza populaţiei din (Republica, n. red.) Moldova vizează însăşi validitatea existenţei sale ca stat”, afirmă el.

În opinia lui Goşu, o guvernare de succes la Chişinău - unde tocmai se formează un nou cabinet de miniştri, unul exclusiv pro-european - şi o îmbunătăţire a situaţiei economice ar putea duce la încetinirea ritmului depopulării. „Nu există ţări fără oameni, de aici rezultă marea problemă şi marile greutăţi pe care le întâmpină noul guvern”, a declarat el pentru EUobserver.

Pentru ca situaţia să se schimbe, Republica Moldova are nevoie de o restructurare a guvernării în aşa fel încât să se rupă complet de practicile oligarhice din trecut şi să pună capăt corupţiei - o misiune pe care noua conducere şi-a asumat-o în faţa electoratului care i-a conferit putere deplină.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările