Este oare posibil un POLEXIT? Diplomaţia românească tace

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
z

Ani de zile, BREXIT a părut ceva improbabil şi, atunci când dezastrul s-a confirmat, şefii de state şi de guverne din UE au spus că situaţia va fi irepetabilă.

Apoi, văzând că lucrurile devin extrem de serioase, au dat asigurări opiniilor publice din ţările lor că diplomaţiile naţionale deja se aflau în discuţii avansate cu UK pentru protecţia rezidenţilor străini şi că, în definitiv, primiseră de la britanici asigurări că interesele ţărilor europene şi cetăţenilor lor vor fi respectate.

Ce tristeţe a urmat, se ştie. Se vede şi se va simţi mult timp de acum înainte.

Dar, la orizont, apar la modul cel mai serios două perspective identice, fiecare generate de reacţia instituţională europeană la legislaţiile propuse în Polonia şi Ungaria, considerate drept încălcări grave, fără precedent, repetate, ale setului de valori fundamentale care stau la baza edificiului european.

Aşa cum era de prevăzut, Comisia Europeană a lansat proceduri specifice de sancţionare împotriva Poloniei şi Ungariei din cauza legislaţie anti-LGBT promovate în aceste ţări, măsuri considerate discriminatorii împotriva comunităţii LGBT, tocmai acum când multe state occidentale se pregătesc pentru demersul invers, adică legiferarea unui nou complex de măsuri, drepturi şi şanse oferite acestui grup mult timp discriminat.

Exact invers s-a produs în cele două state aflate acum în discuţie. Astfel, pe 15 iunie, Ungaria a adoptat o lege care interzice "reprezentarea sau promovarea homosexualităţii în rândul minorilor", iar în Polonia, începând cu 2019, aproximativ o sută de comunităţi locale (o comunitate reprezentativă deoarece reprezintă aproximativ o treime din teritoriul polonez, mai ales în zonele de sud şi est) au adoptat o "rezoluţie anti-LGBT " sau o "cartă a drepturilor familiei".

Asta se mai văzuse, politicienii cu experienţă de la Bruxelles erau oarecum liniştiţi că ce avea să urmeze era doar o altă obişnuită furtună violentă, dar, pe fond, la fel de ineficientă ca toate încercările comunităţii europene de a găsi sancţiuni pe care să le şi poată aplica.

Numai că, de data asta, lucrurile s-au schimbat şi autorităţile europene s-au decis să aşeze în linie artileria grea, adică punând la treabă cele mai înalte şi reprezentative instanţe juridice europene, cele ale căror decizii nu mai sunt subiect posibil de contestaţie şi sunt obligatorii pentru toate Statele Membre, principiu fundamental pe care s-au angajat să-l respecte în momentul aderării la UE.

Bătălia care s-a declanşat acum vizează exact acest principiu, punând în discuţie respectarea principiului fundamental al statului de drept. Iată principalele mişcări pe terenul de luptă.

Curtea Europeană de Justiţie, organismul legislativ suprem al UE, a cerut suspendarea imediată a Camerei Disciplinare a Curţii Supreme Poloneze, instituţie care nu este conformă cu dreptul UE. Doar o oră mai târziu, de la Bruxelles este lansată contraofensiva, într-un gest de sfidare absolut fără precedent: judecătorii Curţii Supreme Poloneze anunţă că deciziile Curţii Europene de Justiţie sunt incompatibile cu justiţia poloneză.

Extrem de grav este că Tribunalul Constituţional polonez dă un semnal care se poate constitui într-un precedent care destabilizează întreaga fundaţie şi credibilitate a organismului juridic suprem al UE şi dând deci posibilitatea Curţilor supreme naţionale din Statele Membre să procedeze identic tocmai pe baza acestui precedent care, în modul cel mai clar, dă ţărilor posibilitatea de a alege, conform intereselor politice ale partidului aflat la putere, ce tip de legislaţie doreşte să aplice, cea europeană sau cea naţională. De aici, se intră într-o posibilă degringoladă care poate duce extrem de departe. Colegii de la Rzeczpospolia relatează "că judecătorul constituţional Zbigniev Jedrzejevski a vorbit despre UE ca despre o «creatură». Pentru moment, suntem încă membri UE şi, până de curând, nu exista niciun fel de îndoială că nimic nu era mai important decât să rămânem în UE. Dar se pare că lucrurile sunt pe cale să se schimbe".

Cât de tare se schimbă lucrurile în viziunea decidenţilor de la Bruxelles?

Parcă niciodată nu au fost atât de multe mesaje ultimative şi ameninţătoare cu finalul care să dea în POLEXIT, adică Polonia prima ţară dată afară din Europa pe motive pe care le enumeră Vera Jurova, vicepreşedinta Comisiei Europene, într-un text pe care-l puteţi accesa aici şi care merită să fie lecturat cu foarte multă atenţie, unii dintre decidenţii noştri politici ar fi bine s-o facă, după părerea mea, chiar cu creionul în mână.

În aceeaşi linie ultra dură au început să curgă mesajele de delimitare hotărâtă de Polonia şi deciziile sale. Doi membri foarte importanţi din PPE, Jeroen Lenaers, purtătorul de cuvânt al grupului PPE pe problemele de justiţie şi afaceri interne, şi Andrzej Halicki, vicepreşedinte al Comisiei Afaceri interne şi Justiţie din Parlamentul European, declară într-un comunicat comun că:

"Refuzul de a implementa în Polonia decizia Curţii Europene de Justiţie este un pas foarte clar în direcţia scoaterii Poloniei din Uniunea Europeană. Ne este teamă că guvernul polonez se află pe drumul înspre POLEXIT."

"Decizia de azi este o palmă dată polonezilor şi a ordinii democratice. Este asemeni circului juridic practicat de statele nedemocratice" - a subliniat în continuare J.Lenaers. Din partea Grupului Verzilor, Terry Reintke, Shadow Rapporteur pentru "Încălcările legislaţiei UE şi drepturilor cetăţenilor LGBT în Ungaria" a spus că: "Trebuie demarată cea mai dură dintre acţiunile posibile pentru a răspunde la atacurile lui Viktor Orban la adresa comunităţii LGBT şi a drepturilor omului în Ungaria.Cu toate acestea, procedurile de infringement nu vor fi suficiente pentru a face faţă atacului sistematic pe care guvernul ungar îl face împotriva drepturilor fundamentale ale persoanelor din grupul LGBT, refugiaţilor, minorităţilor şi tuturor oamenilor care trăiesc în Ungaria. Fără stat de drept şi niciun fel de structuri democratice dintre acelea pe care toate statele europene s-au angajat să le sprijine, nu  poate exista echitate şi niciun fel de garanţii pentru drepturile cuiva. Comisia şi Consiliul trebuie să folosească toate mijloacele potenţiale de care dispun pentru a sprijini democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale ale omului",

Şi nu este numai atât. Nici pe departe:

Pe 12 iulie. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că autorităţile din Polonia şi Ungaria au violat legislaţia privind interzicerea torturii  şi expulzarea colectivă de persoane. Decizia Curţii vizează acţiunile celor două guverne care au autorizat expulzarea forţată a unor migranţi care ceruseră azil politic, dinspre Polonia spre Belarus şi din Ungaria spre Serbia.

z

Sursa.

Datele din 2019 privind apetitul polonezilor de a ieşi din UE pot să fie adevărate sau nu, relevante sau nu, pot să fie parte dintr-o campanie de propagandă mincinoasă aşa cum a fost cea înainte de referendumul pe BREXIT. Numai că, de data asta, în exasperare de cauză, decizia în premieră va fi - dacă va fi - un POLEXIT pe bază de decizie europeană de expulzare.

Să vedem care este poziţia Statelor Membre. Nu e deloc uşor deoarece se deschide un precedent.

Ce va face România şi diplomaţii săi? Un semnal clar de decizie este deja dat: ai noştri nu vorbesc. Este adevărat că şi situaţia este extrem de jenantă, căci ce să spună bieţii oameni prinşi între Parteneriatul strategic presupus de proiectul Celor Trei Mări unde noi şi polonezii ne-am jurat credinţă şi unitate veşnică şi, de partea cealaltă, apartenenţa la PPE a celor de la PNL şi mai ales a preşedintelui Iohannis. Care tocmai ce-l decoră pe Tusk care şi-a lăsat conducerea PPE pentru a candida la funcţia supremă în stat la alegerile viitoare în Polonia natală, cu declaraţia că vine să cureţe mizeria provocată de partidului acum la conducere, cel cu care avem cea mai strânsă relaţie de prietenie sub mantie americană anti-rusească. Mare atenţie, americanilor le convine de minune poziţionarea actuală a polonezilor, profund eurosceptici, cu guvern super-pro-american, cumpărător masiv de tehnică militară made in USA . Caz în care, noi pe cine să supărăm?

Urmează zile extrem de interesante la Bruxelles şi vom avea ocazia rarisimă de a-i vedea pe ai noştri obligaţi să argumenteze şi să ia o decizie fundamentală, pro sau contra proiectului european. Le va fi foarte greu, dar cu siguranţă urmează acest moment care poate deschide un precedent aplicabil oricărui Stat Membru.

Şi, din ce am auzit, va fi aplicat.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite