Erdogan se asigură că „Occupy Gezi” nu se va repeta. O controversată lege va oferi puteri sporite poliţiei

După ce a fost criticat pentru măsurile excesiv de dure de reprimare a protestelor din vara lui 2013, Recep Tayyip Erdogan vrea acum o lege a securităţii interne care să permită poliţiştilor să folosească mijloace şi mai dure pentru a dispersa mulţimile. Conform noului proiect, autorităţile turce vor putea să folosească arme de foc şi să reţină protestatarii pentru 48 de ore fără avizul procurorilor.

Recep Tayyip Erdogan s-a confruntat, în 2013, cu cele mai ample mişcări antiguvermentale din istoria republicii, când o mişcarea „Occupy Gezi” s-a transformat în proteste violente, cu ciocniri dure între zecile de mii de manifestanţi şi forţele de ordine. 

Acum, când a lăsat fotoliul de premier pentru cel de preşedinte, Erdogan susţine un controversat proiect de lege pentru securitatea internă, care ar acorda poliţiştilor puteri extraordinare pentru dispersarea mulţimilor. Mai exact, aceştia vor avea voie să tragă în protestatarii care au cocteiluri Molotov, să percheziţioneze orice vehicul fără mandat şi să reţină orice persoană pentru 48 de ore fără avizul procurorilor. Protestatarii care îşi acoperă feţele sunt pasibili de patru ani de închisoare, conform noului proiect de lege. 

Iniţiativa legislativă a stârnit ample dezbateri şi temeri că puterea încearcă să descurajeze opoziţia să-şi mai exprime nemulţumirile. Deja, proiectul de lege a făcut primele victime. Cinci parlamentari turci au fost răniţi după ce s-au bătut miercuri dimineaţa, în sediul Legislativului de la Ankara, din cauza propunerii de reformă. 

Protestele violente care au „aprins” vara trecută 70 de oraşe din Turcia păreau copiate după modelul revoltelor din timpul Primăverii Arabe, care au dărâmat mai multe regimuri autoritare din Orientul Mijlociu: zeci de mii de participanţi, proteste organizate prin intermediul reţelelor de socializare şi nemulţumiri care „mocneau” în clasele de mijloc şi inferioare ale societăţii. 

Şi, exact ca în cazul protestelor care au declanşat Primăvara Arabă, un protest restrâns, cu un scop bine definit, a escaladat şi s-a transformat într-o revoltă populară îndreptată, în primul rând, împotriva regimului. 

Pe 28 mai, un mic grup s-a strâns în Parcul Gezi din Istanbul. Ei încercau să oprească distrugerea acestui parc - ultimul dintr-un Istanbul acoperit de ciment, sticlă şi zgârie-nori - pentru ca pe acel spaţiu să se ridice un nou mall. 

Numărul protestatarilor a început să crească rapid, de la oră la oră, mai ales după ce poliţiştii au intervenit în forţă, cu gaze lacrimogene, pentru a-i înlătura pe manifestaţi. Şi aici, reţelele de socializare au jucat un rol determinant. Potrivit presei din regiune, accesul turcilor la platformele Facebook şi Twitter a fost restricţionat timp de câteva ore sâmbătă, metodă aplicată deseori în timpul protestelor din statele arabe.

„Există acum un nou pericol public numit Twitter. Cele mai sfruntate minciuni pot fi găsite acolo”, a declarat Erdogan în primă instanţă.

De pe 29 mai, distrugerea parcului nu mai era principala nemulţumire. Turcii au început să denunţe autoritarismul regimului aflat la putere şi-l numeau pe premierul Recep Tayyip Erdogan „dictator”. Ei nu mai cer protejarea parcului, ci reformarea sistemului politic. 

Protestele au izbucnit ca urmare a tensiunilor acumulate în societate, care au „explodat” din cauza mai multor factori care nemulţumesc segmente importante din populaţie, nu doar pe turcii adepţi ai secularismului, ci şi comunităţile religioase şi o bună parte a electoratului lui Erdogan.

Ard, distrug magazine. Asta e democraţie? Recep Tayyip Erdogan, premierul Turciei

Printre aceşti factori declanşatori s-au numărat condamnarea şi încarcerarea mai multor activişti politici, restricţiile impuse asupra consumului de alcool şi ţăgări, lipsa de acţiuni faţă de conflictul cu Siria, abuzurile comise de poliţişti şi nemulţumirea populară faţă de procesul de încheiere a păcii cu kurzii. Aşa că era doar o chestiune de timp până când un incident individual, precum distrugerea parcului, să declanşeze proteste de amploare. 

Exact ca în cazul Primăverii Arabe, protestele s-au intensificat cu o repeziciune ameţitoare. În patru zile, de la grupul restrâns din Parcul Gezi s-a ajuns la peste 235 de proteste în aproape 70 de oraşe din Turcia, iar autorităţile arestaseră peste 1.700 de manifestanţi. 

Însă similarităţile dintre Primăvara Arabă şi protestele din Turcia nu se opresc de partea protestatarilor. Premierul Erdogan, devenit chipul tuturor nemulţumirilor strigate pe străzile Istanbulului, a reacţionat exact ca liderii-dictatori din Orientul Mijlociu, ale căror „domnii” de zeci de ani şi-au găsit sfâşitul - de multe ori violent - în ultimii ani. 

Parlamentul de la Ankara a aprobat în miez de noapte schimbarea regulilor în baza cărora funcţionează forţele armate, astfel încât acestea au mai puţină putere pentru a se implica în politică şi în alte probleme sociale.

Turcia a reformat regulamentul armatei, acelaşi care dădea cândva puterea generalilor de a interveni în politică, transmite agenţia publică de ştiri Anadolu. 

Decizia a venit la mai puţin de două săptămâni de când armata egipteană i-a înlăturat de la putere pe preşedintele Mohamed Morsi şi Frăţia Musulmană, mişcare contestată vehement de Ankara şi premierul Erdogan. 

Protestele reprezintă cu siguranţă un test pentru Erdogan, care nu demult era cel mai iubit politician turc şi care se bucura de încrederea majorităţii electoratului, care i-a adus trei mandate consecutive în fruntea guvernului. 

În mai 2013, Erdogan i-a avertizat pe turci să nu încerce să organizeze un protest la un an de la izbucnirea mişcării Occupy Gezi. „Nu veţi putea ocupa Taksim aşa cum aţi făcut anul trecut pentru că trebuie să respectaţi legea”, a declarat Erdogan în cadrul unui discurs rostit la Istanbul în faţa a mii de susţinători, citat de AFP şi preluat de Mediafax. „Dacă veţi merge acolo, forţele noastre de securitate au primit instrucţiuni clare şi vor face tot ce este necesar”, a adăugat el. 

25.000 de poliţişti, 50 de tunuri cu apă, mai multe zeci de vehicule blindate şi elicoptere au fost mobilizate în apropierea Pieţii Taksim pentru a împiedica orice formă de protest. Peste 100 de persoane au fost arestate în acea zi în apropiere de Piaţa Taksim şi de parcul Gezi, care au fost închise publicului din ordinul lui Erdogan.