Epidemia de coronavirus: analiza de risc pentru Europa

Dacă ai noştri nu zic nimic, cu deplina şi absoluta convingere că epidemia de coronavirus va ocoli România precum migraţia ilegală, alţii sunt îngrijoraţi. Şi, ca atare, informează zilnic populaţia în primul rând asupra măsurilor preventive care se iau la nivelul diverselor state şi organizaţii internaţionale.

Există mai multe surse de informaţii credibile pe plan mondial, prima dintre ele fiind Organizaţia Mondială a Sănătăţii. A doua sursă, cea care ar trebui să ne intereseze foarte tare, este cea europeană, adică ECDC, Centrul European pentru prevenţia maladiilor şi control , agenţie a Uniunii Europene pe al cărei site găsiţi, actualizată cel puţin zilnic, situaţia răspândirii epidemiei pe plan global şi pe continentul european, dar şi nenumărate date şi informaţii utile, poate, cine ştie, vreodată interesante şi pentru factorii de decizie din Guvernul României. Deocamdată au treabă, cum le este felul, doar să-şi apere scaunele. În ăst răstimp, ne asumăm sarcina de a sintetiza informaţiile respective şi a vă indica cele mai interesante surse de date. Folosind, aşa cum este firesc, şi p cele provenind de la CGTN (China Global Television Network) cu sediul în Beijing, componentă a China Media Group.

Iată, comparativ, situaţia răspândirii epidemiei în lume (fig. 1) şi în Europa (fig. 2)

În ce priveşte situaţia din China, cei de la CGTN afişează azi următoarele date: 72.528 de cazuri confirmate în China, 800 în afara hotarelor acestei ţări; 1870 decese; conformarea transmisiei de la om la om; 12.555 cazuri confirmate de însănătoşire pe teritoriul Chinei continentale; a fost activat nivelul 1 de stare de urgenţă în 21 de provincii, regiuni autonome şi municioalităţi

Analiza europeană de risc

„Riscurile asociate cu infectarea populaţiei din EU/EEA şi UK cu virusul SARS-CoV-2 sunt considerate scăzute. Cu toate acestea impactul unei sau a mai multe infecţii rezultate din transmiterea susţinută a virusului în UE/EEA ar fi moderat până la ridicat mai ales în cazul persoanelor prezentând simptomele unor maladii multiple deoarece severitatea simptomelor în asemenea situaţii este mare.

În cazul persoanelor din UE/EEA şi UK care călătoresc sau sunt rezidenţi în zonele unde se presupune existenţa unui grad ridicat de transmise a virusului, nivelul de risc este unul înalt. Numărul total de cazuri raportate în zonele respective este mare sau creşte foarte rapid.

Riscul cu care se confruntă sistemele de sănătate din EU/EEA şi UK este de nivel scăzut la moderat.“

Iată harta cazurilor confirmate în EU/EEA şi UK:

În ce priveşte supravegherea situaţiei la nivel european, ECDC şi Biroul regional al OMS au solicitat ţărilor de pe continentul nostru să raporteze cazurile probabile şi confirmate de coronavirus folosind Sistemul de avertizare timpurie şi Răspuns (EWRS) şi vor fi centralizate ulterior folosind Sistemul European de Supraveghere (TESSy). Foarte interesant este documentul general publicat de OMS (poate fi accesat aici în mai multe limbi de circulaţie intenaţională). În acelaşi timp, agenţia specializată a UE dă şi o listă a laboratoarelor de înalt nivel unde se pot trimite teste recoltate naţional pentru confirmare:

• German coronavirus diagnostic working group National Consultant Laboratory for Coronaviruses, Institute of Virology, Charité, and WHO Collaborating Centre for Emerging Infections and Biological Threats, Robert Koch Institute – Universitätsmedizin Berlin Institute of Virology, Berlin, Germany
• Erasmus Medical Center, Department of Viroscience, Rotterdam, the Netherlands
• National Institute for Public Health and the Environment (RIVM), Bilthoven, The Netherlands
• Respiratory Virus Unit, Public Health England, Colindale, United Kingdom
• Institute Pasteur Paris, France
• Institut für Virologie, Marburg, Germany 
• Institute of Microbiology and Immunology, University of Ljubljana, Slovenia   

Public Health Agency of Sweden, Solna, Sweden

O listă similară, dar mai restrictivă, o dau şi cei de la OMS. Pe ea figurează:

Institut Pasteur - Regional referral laboratory in France

National Consultant Laboratory for Coronaviruses, Institute of Virology, Charité - Regional referral laboratory in Germany

Robert Koch Institute - Regional referral laboratory in Germany

Viroscience department, Erasmus Medical Center - Regional referral laboratory in the Netherlands

Respiratory Virus Unit, Public Health England - Regional referral laboratory in the United Kingdom

State Research Center of Virology and Biotechnology VECTOR - Regional referral laboratory in the Russian Federation

Preventiv este şi acest algoritm creat de agenţia europeană pentru a orienta Statele membre în managementul optim al pacienţilor suspecţi de a fi infectaţi cu coronavirus în scopul de a evita răspândirea epidemiei:

Există însă şi date privind eventuale succese în găsirea unui vaccin şi a unui tratament eficace?

Comunitatea ştiinţifică internaţională priveşte cu speranţă spre ce anunţă acum gigantul farmaceutic chinez Sinofarm angajat în cercetări avansate pentru obţinerea unui vaccin dar care a mărit considerabil producţia de chloroquine phosphate, un medicament de regulă folosit în tratamentul malariei şi care pare-se că are un oarece efect curativ în cazul pacienţilor infectaţi cu coronavirus. Televiziunea chineză a transmis în urmă cu câteva zile că grupul farmaceutic are deja soluţia unui vaccin şi că a început deja producţia de vaccin inactivat.

Pe plan internaţional, eforturile de a produce un vaccin şi de a găsi soluţia pentru un tratament eficient se fac sub coordonarea Coaliţiei pentru inovaţii în materie de pregătire de răspuns la epidemii (CEPI), organism internaţional fără scop lucrativ care se ocupă de producerea vaccinurilor împotriva maladiilor infecţioase emergente. A anunţat deja un foarte important sprijin financiar pentru trei companii farmaceutice: INOVIO Pharmaceuticals Inc (SUA) cu platforma sa de vaccinuri pe bază de ADN, Universitatea din Queensland şi parteneriatul între MODERNA Inc şi NIAID cu platforma lor pe bază de ARN. Câteva zile mai târziu, CEPI a anunţat un parteneriat lărgit cu CUREVAC, o societate de biotehnologie în vederea adaptării platformei sale pe bază de ARN la noul coronavirus. Johnson& Johnson a declarat că participă la proiectul comun cu platforma sa de vaccinuri pe bază de adenoviruşi, iar Universitatea din Hong Kong a intrat în parteneriatul internaţional anunţând că dispune deja de un vaccin conceput pe baza unui vaccin contra gripei.

Se poate ca asta să fie marele anunţ pe care-l aştepta toată lumea? În orice caz, asta afirmă prof. Yuen Kwok-yung (cu halat alb, în centrul fotografiei), expert în maladii infecţioase de la Universitatea din Hong Kong, avertizând însă şi că va trebui să se aştepte mult timp înainte ca vaccinul respectiv să fie distribuit comercial deoarece faza de testare este lungă şi complicată. Va fi nevoie, a spus el, de încă nişte luni bune pentru a se face teste pe animale şi apoi să se treacă la testele pe oameni, asta nu înainte de un an de zile. Cum spuneam, este realizat pe baza unui vaccin existent împotriva gripei, vaccin realizat de aceeaşi echipă de la Hong Kong.

Să privim cu speranţă la ce fac alţii, dar, logic, să ne întrebăm – păstrând proporţiile şi nivelul de joc – de ce nu avem un laborator naţional capabil de performanţe aşa cum, odinioară, în trecutul ce pare acum extrem de îndepărtat, aveam Institutul Cantacuzino, care era cotat, la acea vreme, la un nivel comparabil cu ce era mai bun în Europa şi, pe unele dimensiuni, chiar în lume. Ne preocupă intens problemele geopolitice, dar la nivel de bârfe teoretice, uitând că modul în care se rezolvă crizele relevante geopolitic depinde de sustenabilitatea sistemelor infrastructurilor care asigură supravieţuirea naţională. În acest caz, uitaţi-vă la natura uriaşului mecanism pus în mişcare în lume şi poate realizaţi dependenţa totală, absolută, a României într-un moment de urgenţă sanitară globală. Depindem de soluţiile celorlalţi, de cercetarea lor ştiinţifică, de liniile lor de producţie şi de bunăvoinţa lor în a ne pune pe listele lor de distribuţie.

Uitaţi-vă măcar unde se află în Europa marile laboratoare de testare şi veţi avea măcar o părere de rău. Oare de ce ne-am lăsat, ca naţiune, prinşi în asemenea plasă negativă?