E mai grav decât credem! După Olanda, Austria...

Atrăgeam atenţia într-o postare anterioară - „Atenţie, Olanda ne pregăteşte ceva (rău)!” - asupra mesajului transmis către Bruxelles de vicepremierul şi ministrul pentru afaceri sociale din Olanda,  Lodewijk Asscher. Acesta cerea instituirea, la nivel european, a unui „cod portocaliu” privind migraţia forţei de muncă, motivând că asaltul lucrătorilor ieftini din estul Europei ar ameninţa chiar bazele Europei sociale.

Postarea anterioară -„Atenţie, Olanda ne pregăteşte ceva (rău)!”.

Iată că un mesaj asemănător vine şi dinspre Viena. Secretarul de Stat pentru Afaceri Europene şi Internaţionale, Reinhold Lopatka, a cerut public săptămâna trecută Bruxelles-ului să predea statelor naţionale anumite puteri, în domenii cum ar fi politica socială şi ocuparea forţei de muncă.  Cum era e aşteptat, ştirea a trecut neobservată într-o Românie ocupată cu teme bulevardiere.

De remarcat că discursurile anti-imigraţie şi cele privind „renaţionalizarea” unor puteri fie au trecut graniţa dinspre formaţiunile extremiste către cele „frecventabiile” din marile familii europene, fie au trecut canalul Mânecii, dinspre Marea Btitanie cea „rebelă” către statele „integrate” de pe continent.

Lodewijk Asscher, ministrul olandez care doreşte limitarea accesului muncitorilor români, bulgari şi, eventual, din Europa Centrală în numele Europei sociale, este social-democrat. Secretarul de stat austriac Reinhold Lopatka este conservator. Dar, atenţie! Europa socială şi economia socială de piaţă sunt cuprinse şi în setul de valori al PPE, lucru pe care conservatorii de la Bucureşti caută să-l ascundă cât mai bine opiniei publice. Doar mijloacele pentru atingerea acestor idealuri sunt, în opinia PPE, diferite de ale social-democraţilor.

Să devină acum Europa socială o Europă exclusivistă? Vom vedea.

Am fi însă naivi dacă am crede că semnalele venite cam în acelaşi timp de la Haga şi Viena ( în linie cu cele de la Londra dar şi cu o serie de abordări germane) sunt pure coincidenţe.

Mai degrabă ar trebui să remarcăm eforturile tot mai intense din mai multe capitale vestice de a inversa tendinţa integratoare a Europei ultimului sfet de veac. Că aceasta este împottriva interesului nostru – voi explica de ce într-o postare viitoare, dacă mai e nevoie... – este clar. Problema este cum răspundem acestei tendinţe.