Duşmanul lui Vladimir Putin: „Doamna de Fier“ a Lituaniei este criticul neobosit al Rusiei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Duritatea preşedintei Lituaniei, viaţa extrem de privată şi personalitatea publică realizată cu minuţiozitate, dar mai ales refuzul ei de a vorbi despre trecutul sovietic, exasperează jurnaliştii, analiştii politici şi, desigur, Rusia. Dalia Grybauskaitė are centura neagră la karate, la fel ca omologul ei rus, Vladimir Putin, care are centura neagră la judo, şi pe care îl critică neobosită cu privire la implicarea lui în conflictul din Ucraina.

Dalia Grybauskaitė, preşedinta Lituaniei, nu este impresionată de Rusia, ţara vecină care are 144 de milioane de cetăţeni, fiind de peste 40 de ori mai mare decât statul ei de la Marea Baltică, dar şi capabilităţi nucleare. Dezavantajul nu o opreşte pe Dalia: în ultimul an, ea a criticat fervent Rusia, în moduri în care alţi lideri europeni s-au ferit s-o facă. Ea a declarat sus şi tare că trupele ruse sunt prezente în estul Ucraina şi că o rachetă rusească a doborât vara trecută avionul de pasageri aparţinând Malaysia Airlines, notează „Politico“ într-un portret al liderului lituanian.

Primul preşedinte al Lituaniei cu două mandate consecutive

Ea l-a comparat pe Vladimir Putin cu Iosif Stalin şi cu Adolf Hitler, a denumit Rusia „un stat terorist“ şi a avertizat că agresiunea Moscovei „se poate propaga de-a lungul Europei şi chiar mai departe“.

În timp ce restul NATO se plânge de Putin şi îşi exprimă, verbal, susţinerea faţă de Ucraina, Grybauskaitė s-a dus mai departe: în ciuda furiei Rusiei, ea a promis, anul trecut, în noiembrie, arme preşedintelui ucrainean Petro Poroşenko. Spiritul ei combativ a transformat-o într-o ţintă pentru Rusia, într-un erou pentru Ucraina şi într-o figură populară acasă, unde amintirile despre anexarea sovietică încă rănesc adânc. 

Dalia Grybauskaitė si Petro Porosenko FOTO AP

Preşedinta Lituaniei a promis arme  lui Petro Poroşenko pentru a se apăra de agresiunea rusească FOTO AP

Dalia Grybauskaitė a câştigat anul trecut al doilea mandat la preşedinţie cu o majoritate confortabilă, având o platformă anti-Kremlin. Astfel, ea a devenit primul preşedinte de când Lituania şi-a obţinut independenţa faţă de Uniunea Sovietică, în 1991, care să câştige două mandate consecutive.

„Doamna de Fier“ din statele Baltice

Peste hotare, Dalia Grybauskaitė este cunoscută drept „Magnolia de Fier“, sau „Doamna de Fier“, dar aceste etichete dezvăluie totuşi foarte puţine despre liderul lituanian, notează publicaţia „Politico“.

„Grybauskaitė răspunde, pur şi simplu, opiniei publice“, declară pentru „Politico“ fostul premier lituanian Andrius Kubilius, care sugerează că politicile dure implementate de ea, dar şi limbajul politic acid, riscă să agraveze situaţia şi să provoace un răspuns rusesc împotriva Lituaniei.

În ciuda popularităţii sale, Dalia este o figură solitară, fără familie apropiată şi fără vreun partid politic în spatele ei. Grybauskaitė, 59 de ani, a fost comisar european şi nu a fost membru al niciunui partid politic încă de la Partidul Comunist, de pe vremurile sovietice. Ea spune acum că a devenit „alergică“ la politica partidelor.

„A înspăimântat elita politică din Lituania“

Nu şi-a dorit-o, chiar dacă i s-a sugerat să-şi înfiinţeze propriul partid pentru a avea o influenţa mai mare şi mai de durată“, explică Vytautas Landsbergis, fost preşedinte al Lituaniei şi liderul mişcării independente a ţării din timpul ocupaţiei Uniunii Sovietice. Deşi este retras, Landsbergis este încă o prezenţă activă în politica Lituaniei.

Viaţa privată a Daliei, personalitatea publică construită cu grijă şi refuzul ei de a da detalii despre trecutul din cadrul Uniunii Sovietice au exasperat analiştii lituanieni, jurnaliştii şi istoricii. „Chiar de la început, Grybauskaitė a ales jurnaliştii cu care a dorit să comunice, cei care nu i-ar pune întrebări dificile“, spune Marius Laurinavicius, analist senior la Centrul de Studii est-europene de la Vilnius.

Arturas Racas, editor al portalului de ştiri faktai.lt, are un verdict şi mai dur: „În ultimul an, Grybauskaitė a reuşit să instige isterie la adresa Rusiei şi ruşilor, şi cred că acest lucru a contribuit foarte mult la divizarea societăţii şi la discriminarea ruşilor şi polonezilor din ţară“. Etnicii polonezi reprezintă 7% din populaţia lituaniană, în timp ce etnicii ruşi reprezintă 6%. Ambele grupuri au, deseori, plângeri despre faptul că sunt excluşi de majoritatea lituanienilor, unindu-se în cadrul alegerilor locale ce au avut loc mai devreme în acest an.

Racas este îngrijorat şi de faptul că există o campanie mai mare împotriva nemulţumiţilor. „Nu mai este vorba doar despre Rusia, este vorba despre a avea o opinie diferită faţă de varianta oficială. Râdem de Putin că are apariţii de patru ore la televiziune, în cadrul cărora răspunde doar la întrebări pro-Kremlin. Dar Grybauskaitė face acelaşi lucru. A folosit, şi încă foloseşte, serviciile de securitate de stat în propriul interes. A înspăimântat aproape toată elita politică. Mai nimeni din Lituania nu îndrăzneşte s-o critice pe Grybauskaitė.“

Împungerea „ursului rusesc“ nu este o idee prea bună

Totuşi, deşi retorica anti-Rusia a Daliei încântă Ucraina, mulţi lituanieni susţinând-o, nu orice politician este de acord că întărâtarea „ursului rusesc“ este o idee atât de bună. Comisarul european al Lituaniei, Vytenis Andriukaitis, a declarat că numirea Rusiei drept „stat terorist“ a dat naştere unor nelinişti publice inutile privind ocuparea posibilă a Lituaniei.

Toate cele trei state baltice au statutul de membru NATO încă din 2004. Chiar şi aşa, cu remilitarizarea enclavei ruseşti din apropierea Lituaniei, Kaliningrad, Grybauskaitė nu vrea să se bazeze doar pe implicarea internaţională. Ea a anunţat în februarie 2015 că Lituania va reintroduce serviciul militar obligatoriu. Mai mult, tot în acest an, Guvernul a publicat un „manual pentru războiul hibrid“, un ghid pentru cetăţeni în eventualitatea unei invazii ruse. „Focurile de armă de pe străzi nu reprezintă sfârşitul lumii“, spune manualul.

Ideea este să arate altor ţări NATO că Lituania este o forţă în cadrul alianţei, după ce înainte cheltuia mai puţin de 1% din Produsul Intern Brut pe Apărare. 

Însă antagonizarea Rusiei a transformat Lituania, şi pe Grybauskaitė, într-o ţintă. „Ar trebui să recunoaştem că Lituania se află acum sub un atac neconvenţional“, a declarat consilierul preşedinţiei Giedre Kaminskaite-Salters. „Putem observa atacuri informatice, cazuri de incitare la discordie, activitatea unor structuri din umbră“, adaugă el.

Rusia - „stat terorist“

Într-un comunicat al Ministerului Apărării din Rusia, s-a răspuns acuzaţiilor Daliei, potrivit cărora Rusia este „un stat terorist“, sugerându-se ca preşedinta „să-şi retragă coarnele Comsomol“, o aluzie la statul de membru în liga tinerilor comunişti din timpul perioadei sovietice.

Această afirmaţie se bazează pe faptul că Grybauskaitė a fost destul de vagă cu privire la perioada ei în timpul erei sovietice, atunci când era studentă la Leningrad (acum Sankt Petersburg), când lucra într-o fabrică de blănuri sau când era lector la Vilnius. Refuzul de a vorbi despre trecut a lăsat-o pe Dalia expusă la zvonuri şi la teorii ale conspiraţiei. 

În decembrie 2014, o versiune tradusă şi publicată anonim a volumului, destul de jignitor, „Dalia Roşie“, a apărut în cutiile poştale a 751 de membri ai Parlamentului European, în el presupunându-se că Grybauskaitė a colaborat cu KGB, fapt pe care ea l-a negat. Susţinătorii ei spun că distribuirea neautorizată a cărţii este parte din campania rusească de denigrare.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite