Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă şi-n traistă

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
nexrt eu

Aşa sună un frumos proverb românesc care ne îndeamnă să fim harnici şi muncitori pentru a putea obţine rezultate pentru viaţa noastră. Exact asta trebuie să facă acum actualul guvern PNL. Comisia Europeană şi-a anunţat planul de relansare economică iar acum este rândul guvernului PNL să muncească şi să câştige pentru binele României.

Europa îşi asumă rolul de a identifica nevoile şi sursele de finanţare 

Next Generation EU“ este planul cu care Comisia Europeană vrea să facă istorie şi să relanseze economia europeană după criza provocată de coronavirus. Planul prevede injectarea de bani noi, „fresh money“ cum se spune în jargonul bruxellez, împrumutaţi de pe piaţa internaţională şi investiţi în domeniile strategice pe care Europa va miza pentru a-şi relansa economia şi a-şi menţine poziţia de lider în economia mondială. Cei 750 de miliarde de euro se vor adăuga la bugetul UE pe termen lung - cadrul financiar multianual pentru 2021-2027 - de 1100 de miliarde de euro şi la instrumentele financiare de urgenţă adoptate deja de 540 de miliarde de euro. Efortul financiar este considerabil de aproape 2400 de miliarde de euro şi va necesita câteva mini-revoluţii: de la reformarea resurselor proprii UE la mutualizarea datoriilor statelor membre. 

În plus, stabilitatea financiară şi economică în tot spaţiul european este asigurată de acţiunile Băncii Centrale Europene care a prevăzut un plan fără precedent de peste 1000 de miliarde de euro până la sfârşitul anului pentru a cumpăra obligaţiuni ale statelor din zona euro de pe piaţa internaţională şi a evita o criză a datoriilor suverane. 

Asistăm în mod clar la o preluare de responsabilitate la nivel european, chiar dacă în volum intervenţiile naţionale rămân încă importante, totalizând aproape 2700 de miliarde de euro. Aceste intervenţii nu ar fi fost însă posibile dacă Uniunea europeană nu ar fi decis relaxarea unor reguli astfel încât statele să poată transfera ajutoare de stat şi să încalce temporar exigenţele de echilibru bugetar. Nu ar fi fost posibile nici dacă Uniunea europeană nu ar fi oferit plase de siguranţă financiare.

Avem, aşadar, o schimbare de paradigmă : Europa nu mai este doar suma statelor membre, Europa este o realitate economică în sine care nu mai poate fi privită pe bucăţi şi nu mai poate acţiona decât la unison, dacă vrea să rămână în leadership-ul mondial. 

Ne bucurăm că Europa îşi asumă rolul care îi revine pentru a identifica nevoile şi apoi sursele de finanţare, pentru a aloca banii la diferitele programe economice şi sociale, care să ne permită să construim o economie puternică, competitivă şi să menţinem o societate prosperă. Fiecare ţară este tratată simetric de Comisie, în funcţie de specificul ei, de nevoile ei de dezvoltare şi de modul în care a răspuns până acum la injecţia de fonduri europene. Disimetria va interveni când stafeta va fi preluată de fiecare guvern.

Impactul crizei asupra GDP-ului (în %) la nivel regional fără să ţinem cont de impactul politicilor de combatere a crizei Coronavirus. Sursa JRC. UE foloseşte aceste informaţii pentru a aloca resursele în cadrul planului ei de relansare economică.

Disimetria va interveni când stafeta va fi preluată de fiecare guvern 

Planul de relansare european prevede să folosim granturile şi împrumuturile cât mai repede. Criza este acum, nu în 2027. Vorbim de un efort financiar pentru anii 2020, 2021 şi poate 2022. Banii nu sunt pentru şapte ani, ci pentru un efort punctual în aşa fel încât să evităm ca această criză să devină un cerc vicios pentru economia europeană. 

După datele furnizate de Comisia europeană, România ar urma să beneficieze din Planul de relansare de aproximativ 30 de miliarde de euro. Planul a intrat în faza de negociere între statele membre şi se pare că nu va putea fi finalizat până la summitul european din 19 iunie, ci mai degrabă în toamnă. În cazul României, suntem pe o bază de 2/3 fonduri nerambursabile şi o treime posibilitate de împrumuturi. 

Problema rămâne însă, pentru România, aceeaşi de la aderare: cum reuşim la nivel naţional să absorbim aceste fonduri. Mereu ni s-au alocat fonduri, şi e bine, dar nu am reuşit să le absorbim şi să le investim în mod strategic. 

Suntem într-o situaţie fără precedent în acest moment : în faţa unui pericol economic, dar şi a unui volum mare de fonduri injectat deodată, pe baza unor principii mai suple. De exemplu, toţi banii care nu au fost absorbiţi şi care trebuiau returnaţi de România în exerciţiul financiar 2014-2020 sunt din nou disponibili pentru a fi investiţi. Îi putem folosi cu o flexibilitate sporită. E un lucru excepţional şi o şansă istorică pentru România de a avea o absorbţie de 100 la sută pentru exerciţiul financiar în curs. 

Totul va depinde de capacitatea noastră de a direcţiona fondurile şi de a le folosi cu o strategie clară în spate. Guvernul trebuie să acţioneze extrem de rapid şi eficient şi să creeze programele naţionale care corespund criteriilor impuse de Uniunea Europeană. Dacă Guvernul nu se mişcă, la nivel naţional, banii vor rămâne nefolosiţi, oricâte planuri de relansare economică va anunţa Europa şi oricâte alocări vom obţine de la Bruxelles.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite