Ca să se ajungă la consultarea cu pricina, a fost nevoie de dezbateri aprinse, care au implicat legislativul şi Curtea Constituţională, dar şi grupuri de cetăţeni. Într-adevăr, după ce Adunarea Naţională de la Ljubljana a votat legalizarea căsătoriei dintre homosexuali, ca şi adoptarea copiilor de către orice cuplu, organizaţia catolică „Za otroke gre” (care s-ar traduce prin „În joc sunt copiii”) a strâns semnăturile necesare pentru a bloca intrarea în vigoare a legii, printr-un referendum. Parlamentarii au anulat decizia de ţinere a consultării, folosind argumentul: un vot popular nu poate bloca exercitarea unui drept fundamental, cel de a te căsători, prevăzut în Constituţie, la articolul 90. Judecătorii Curţii Constituţionale au considerat, însă, că Adunarea Naţională nu are temei pentru a defini ce este constituţional şi ce nu, aşa că a îngăduit organizarea unui referendum, pe 20 decembrie 2015.

Felul cum a evoluat opinia publică e foarte interesant. O anchetă sociologică făcută înainte de legalizarea căsătoriilor gay în Parlament arăta că o majoritate – ce-i drept, fragilă – susţinea atitudinea tolerantă. Apoi, cât timp a durat dezbaterea politico-constituţională, taberele au fost la egalitate mai tot timpul. În ultimele zile de campanie, un sondaj anunţa că adversarii LGBTI vor avea 10 procente în plus, iar altul – că vor pierde cu 3-4%. Cu mai bine de trei ani în urmă, o majoritate de 54% din cetăţeni respinseseră deja propunerea de modificare a codului familiei, prin care se acordau aceleaşi drepturi persoanelor de acelaşi sex şi cuplurilor heterosexuale. Şi acum, ca şi atunci, s-au folosit argumente larg răspândite: cuplurile gay au fost susţinute cu formule de tipul: „nu poţi avea mai puţine drepturi din pricina iubirii” (cum zicea colega mea din PE, Tania Fajon), iar adversarii lor au reamintit că, pentru creşterea unui copil, e absolută nevoie de diferenţierea netă dintre mamă şi tată. Papa Francisc a intervenit în dezbatere: el a primit, cu câteva zile înainte de vot, un grup de pelerini sloveni şi le-a spus că aşteaptă ca liderii politici să sprijine familia. Tolerant faţă de homosexuali, Francisc respinge ideea extinderii căsătoriei la alte relaţii în afara celei heterosexuale. Premierul sloven Miro Cerar a susţinut opinia contrară, sperând, de altfel, să redreseze cota de încredere de care se bucură, în cădere puternică.

Participarea trebuia să fie de minimum o cincime din totalul alegătorilor înscrişi, pentru ca rezultatul să fie validat. În alte părţi din Europa, nu e aşa: de pildă, în Slovacia, rezultatele unui referendum pe teme similare au fost invalidate anul trecut, fiindcă n-au venit la urne decât 21%, iar condiţia era să voteze minimum jumătate din electorat. Unii dintre alegătorii sloveni – circa 25 de mii – şi-au exprimat opţiunea profitând de sistemul „early voting”, tot mai răspândit în Europa: în săptămâna care a precedat referendumul, ei au avut la dispoziţie trei zile pentru a vota. În total, la consultarea din Slovenia au participat 36,38 la sută din totalul corpului electoral, suficient pentru a obliga Parlamentul. Scorul n-a fost deloc strâns: două treimi au respins căsătoria gay.

Date fiind rezultatele referendumului din Slovenia, ţările din UE în care e legală căsătoria dintre persoanele de acelaşi sex au rămas zece: Belgia, Danemarca, Franţa, Irlanda, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Portugalia, Spania şi Suedia.

P.S. La câteva zile după aceea, au început să se mişte lucrurile şi-n România: astfel, la sfârşitul slujbei de Crăciun, mitropolitul Banatului a anunţat că Biserica ortodoxă a iniţiat strângerea de semnături pentru o modificare a Constituţiei, cu scopul de a defini în chip explicit familia ca uniune dintre bărbat şi femeie. După Anul Nou, când sfinţeau casele de Bobotează, mai mulţi preoţi din judeţul Iaşi adunau în paralel semnături...