Documente confidenţiale UE despre extemismul violent de stânga şi anarhism

Cu convingerea că instituţiile noastre specializate n-au timp să piardă cu asemenea prostii, poate pe dumneavoastră să vă intereseze că, pe 7 iulie, Consiliul UE, în cadrul Working Party on Terrorism, va organiza o dezbatere pe tema „Extremismul violent de stânga şi anarhism“.

Mi se pare o iniţiativă deosebit de interesantă deoarece echilibrează o discuţie anterioară, bogat argumentată, despre extremismul violent de drapta din ce în ce mai vizibil odată cu apariţia multor partide neo-naziste.

În pregătirea evenimentului, Coordonatorul UE pe probleme antiteroriste a trimis misiunilor diplomatice ale Statelor Membre un document confidenţial în care pun următoarele întrebări  şi care, în principiu, dacă cineva de la noi ar fi interesat cu adevărat de politică, chiar ar trebui să le transfere într-o dezbaterea publică tocmai pentru a evita transformarea tematicii în marfă pentru propagandă de partid.

„1. Oare problema extremismul violent de stânga şi terorismului este într-atât de acută sau persuasivă încât este nevoie de o acţiune specifică a Uniunii Europene?

2. Oare problemele radicalizării reciproce implicând extremismul violent de stânga sau de dreapta precum şi al ciocnirilor continue între extremiştii violenţi de stânga sau de dreapta şi anarhismul întăresc nevoia de acţiune din partea UE pentru a împiedica polarizarea şi pentru a completa acţiunile deja luate de UE în domeniu?

3. Ar fi corect să fie lansată o iniţiativă specială pentru prevenirea şi contracararea stângii extremiste violente şi terorismului? Sau, dimpotrivă, o asemenea iniţiativă va contribui la diluarea luptei împotriva diferitelor forme de terorism care, în acest moment, reprezintă o mai mare ameninţare la adresa UE în ansamblul său?“.

Acestea sunt întrebările la care se aşteaptă şi un răspuns serios şi profesionist din partea celor mai buni specialişti pe care-i are România în domeniu, adică Ministrul de Interne şi Ministrul Justiţiei. Dar nu cred că documentul acesta de poziţie va fi pus vreodată în dezbatere publică. Păcat, zic, că dezbaterea despre cele două faţete majore a violenţei şi anarhismului , de stânga şi de dreapta, nu sunt explicitate şi pe piaţa noastră de informaţii deoarece, în alte părţi ale Europei, extremismul şi indolenţa sunt în creştere foarte rapidă.

În finalul acestui articol puteţi consulta două materiale pe această temă. Primul este cel transmis pe 28 iulie de coordonatorul antiterorist şi al doilea este un studiu în profunzime, venit din aceeaşi sursă şi intitulat  EU action to counter left-wing and anarchist violent extremism an terrorism (Council doc. 10101/21, LIMITE, 28 June 2021).

„Polarizarea şi ameninţările din partea extremiştilor au fost exacerbate de pandemia cu COVID-19 pw care grupuri extremiste din întreg spectrul ideologic au încorporat-o deja în discursul lor politic. Impactul pandemiei asupra operaţiunilor teroriste precum şi încercări posibile ale organizaţiilor teroriste şi grupurilor extremiste violente de a exploata criza actuală ar trebui luate în considerare atunci când se discută această temă“ - se spune în primul material, cu referinţă la o mai largă analiză conţinută în Europol's Terrorism Situation and Tred report (vezi în special pp.92-98).

În această perioadă din ce în ce mai lipsită de certitudini, asemenea rapoarte sunt expresia unei temeri reale că este posibil ca, în această nouă nouă normalitate post pandemie, mişcările de revoltă să devină din ce în ce mai violente, născute din diferitele frustrări solid implantate în conştiinţa tinerilor care se socotesc din ce în ce mai mult ca o „generaţie furată“

În cazul României ultimilor ani, tineri şi-au rezolvat frustrările plecând „în afară“, mişcare devenită endemică în ultimii ani, pe măsură ce creştere disperarea în faţa valului de mitocănie politică şi a certurilor pe funcţii care ocupă absolut toată viaţa politică. Şi în alte ţări europene tinerii sunt debusolaţi şi iritaţi de neputinţa societăţii de a le desena o alternativă credibilă, nemaivorbind de exemplul dat de auto-destrucţia de valori din spaţiul anglo-saxon. De aici a apărut temerea că violenţele şi mişcările contestatare, cu violenţa de stânga şi dreapta împreunate, vor reveni, ca în orice perioadă de mare criză, la invocarea agendelor naţionaliste extremiste, în cazul discuţiei de azi, regăsite pe agenda politică a noului tip de anarhism naţionalist.

Caz în care, fără niciun fel de dubiu, vor putea urma înfruntări foarte dure în statele unde deja există o foarte marcată agendă naţionalistă de ambele părţi ale baricadei. Se aude că şi un partid românesc a demarat deja negocieri cu noua alianţă suveranist-naţionalist-extremistă anunţată la Bruxelles, adică exact ce trebuie neprietenilor României să ne pună din nou o ţintă pe spate şi, în final, să invoce eventuale sancţiuni pentru comportamente care sunt împotriva statului de drept. Aşa cum se face în cazul aliatului nostru strategic polonez.