Document oficial: Cum trebuie să se pregătească britanicii pentru scenariul „Hard Brexit“

Foarte interesante şi instructive aceste ghiduri informative pregătite de Guvernul britanic şi prezentate opiniei publice în pregătirea scenariului cel mai negru, cel al unui BREXIT fără acord, adică ruptură totală a Marii Britaniei de sistemele, regulile şi legislaţiile UE. Că este posibil, de asta nu se mai îndoieşte acum nimeni. Întrebarea este dacă cineva poate cuantifica dimensiunile pierderilor estimate de ambele părţi.

Există o serie de analize interne ale Comisiei, am văzut câteva estimări făcute de serviciile de prognoză ale unor mari concerne industriale şi bancare ce-şi desfăşoară acum activitatea în UK (sau încă şi-o mai desfăşoară, depinde de aranjamentele post Brexit) şi toate indică o balanţă negativă cu mult mai importantă pentru Marea Britanie. Asta vorbind despre costurile imediate, pe o analiză pe termen de 3-5 ani, în condiţiile în care Regatul Marii Britanii şi Irlandei de Nord va rămâne entitatea statală pe care o cunoaştem acum. Dar, în caz de „Hard BREXIT“, logica politică ne spune că va urma un referendum în Scoţia care doreşte să rămână în UE şi altul în Irlanda de Nord, pentru reunirea cu ţara-mamă şi, evident, rămânerea în UE. Posibil, ca vârf al unui adevărat scenariu-dezastru, ca şi Ţara Galilor să poată să înceapă să-şi pună aceleaşi întrebări, baza fiind aceeaşi, reacţia la problemele economice majore ce se desenează acum la orizont.

Riscurile sunt enorme dacă, aşa cum o doreşte în continuare linia dură a conservatorilor (care a demarat şi o campanie politică în acest sens, cea în care revine în prim-plan Nigel Farage, v-am vorbit despre asta într-o corespondenţă anterioară), nimic altceva nu este acceptabil în afara unei rupturi totale de UE, conform noului lor slogan: Leave means Leave!.

Numai că ceea ce anunţă acum guvernul, chiar în caz de Hard BREXIT, este o îndepărtare mai mult decât importantă faţă de poziţia totalei intransingenţe, odată cu promisiunea că Marea Britanie va continua să aplice o serie dintre regulile comunitare în vigoare în acest moment. Acesta este motivul pentru care am decis să scriu acest material. Cred că modificările respective nu sunt numai interesante pentru românii care trăiesc şi muncesc acolo, ci şi pentru familiile lor din România, multe dintre ele foarte dependente de veniturile ce le parvin de acolo.

Aveţi, în finalul acestui material, întreaga colecţie de documente publicate de Guvernul britanic, cu menţiunea că vom reveni şi vă vom oferi şi setul următor de documente ce va fi publicat la finele lunii septembrie.

Politic vorbind, semnalul este important deoarece presiunea pe echipele de negociatori este enormă. Vă reamintesc faptul că luna viitoare, în Austria, va fi organizat un Summit informal în care şefii de state şi de guverne vor analiza ceea ce se conturează ca Actul prin care Marea Britanie va ieşi din UE, prezentând eventual ultimele lor obiecţii sau propuneri. Va fi ultima şansă pentru o discuţie de asemenea amploare deoarece, conform programului asumat, pe 18 octombrie va trebuie să fie prezentată public varianta finală a Acordului. Dacă va fi unul. Există motive de optimism căci, spun sursele, aproximativ 80% din textul Acordului este agreat de ambele părţi.

Dar problemele rămase (printre altele, chestiunea frontierei irlandeze) sunt foarte dificile. Pe de altă parte, să nu uităm nici faptul că textul Acordului respectiv va trebui aprobat de Parlamentul European şi de cel de la Londra, iar conservatorii britanici ar putea evolua mai mult sau mai puţin în acord cu dorinţele doamnei Theresa May.

Printre semnalele pozitive foarte importante, spun documentele acestea de acum, este că guvernul ar intenţiona păstrarea integrală a condiţiilor acordate muncitorilor străini, va păstra şi regulile europene privind ajutorul de stat şi va recunoaşte în continuare standardele europene privind medicamentele pentru a nu fi obligat să organizeze o retestare completă a tuturor medicamentelor importate în UK. Asta însă nu înseamnă că britanicii nu vor fi puşi în faţa unei provocări administrative uriaşe: cea de a organiza extrem de rapid organisme statale de reglementare pentru care să fie votată în prealabil o legislaţie complexă, pe cât posibil non-conflictuală cu cea din UE, tocmai pentru a da o şansă de export pentru produsele britanice.

Problemele vor fi, în mare parte, încetării liniilor de finanţare către diverse sectoare ale învăţământului şi cercetării, dar şi cheltuielilor care se prevăd, cu adevărat uriaşe, legate de angajarea, în regim de urgenţă, a aproximativ 10.000 de funcţionari care să lucreze în zona vămilor şi inventarierii bunurilor din depozite, nave şi avioane, în perspectiva reintroducerii frontierelor şi vămilor. De altfel, companiile care fac comerţ cu bunuri provenite din UE sunt sfătuite să-şi închirieze sau să-şi construiască de urgenţă depozite şi să se aştepte la probleme în accesarea sistemului fastidios administrativ specific controlului vamal ultra-riguros care va urma. Rămâne neclar deocamdată de unde şi în ce măsură guvernul britanic va putea să înlocuiască sumele plătite direct agricultorilor în termenii obligaţiilor prevăzute de Politica Agricolă Comună. O lovitură importantă suplimentară va trebui să fie suportată de agricultorii britanici din zona producţiei ECO care nu vor mai putea folosi logo-ul UE ECO pe produsele lor.

O altă problemă este că, la ora actuală, peste 7000 de persoane se pregătesc să părăsească UK, ceea ce ar putea provoca goluri semnificative mai ales în zona sistemului de stat. În fine, în caz de BREXIT dur, dacă nu vor fi acordate aceleaşi drepturi companiilor din UK ca celor din UE, s-ar putea să vedem că pensionarii britanici din UE vor avea probleme în accesarea sumelor ce li se cuvin (dacă nu va exista o complementaritate în ce priveşte plata). Plus că se anunţă şi o creştere a costurilor implicate de plăţile prin cărţi de credit între UE şi UK.

Repet, este un scenariu, cel mai negru şi cel mai plin de pericole. Dar se poate întâmpla să devină realitate, asta o ştim cu toţii şi din această cauză britanicii au dat drumul acestor avertismente foarte serioase adresate cetăţenilor şi companiilor comerciale.

A mai rămas foarte puţin timp până la finalizarea negocierilor şi acesta este motivul pentru care repet întrebarea adresată guvernanţilor noştri, miniştri, secretari de stat, directori generali, cohorte de consilieri şi experţi: nu credeţi că ar fi cazul ca cetăţenii români măcar să informaţi că există un pachet minimal de negocieri, observaţii şi cerinţe ultimative care să reprezinte interesele specifice ale românilor şi care, ca atare, să fie integrate în discuţiile la nivel de Summit? Nu credeţi că ar fi cazul să arătaţi, dacă aveţi ce, că s-au făcut estimările necesare şi pregătirile formale, pe toate registrele şi domeniile ce ar putea şi vor fi afectate de una dintre cele două forme de BREXIT negociate acum?

Între timp, cu scuzele necesare, vă facem noi o parte din treabă. Iată ghidurile publicate de Guvernul Marii Britanii.