Discuţie dură Erdogan – Merkel din cauza intervenţiei militare turce în Siria: „Aţi acceptat în NATO terorişti, iar noi nu ştim?“

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că în cadrul unei discuţii telefonice cu cancelarul Germaniei, Angela Merkel, i-a propus liderul german să aleagă între Turcia şi Partidul Muncitoresc al Kurdistanului, împotriva căruia Ankara desfăşoară o operaţiunile militară în nordul Siriei.

“Am vorbit la telefon cu Merkel. Anterior, ministrul de Externe al Germaniei a anunţat despre suspendarea vânzărilor de arme Turciei… I-am spus lui Merkel: Priviţi ce spune MAE-ul vostru. Noi suntem aliaţi NATO sau aţi primit în NATO o organizaţie teroristă, iar noi nu ştim? E o abordare foarte stranie. Sunteţi cu noi sau cu teroriştii?”, a declarat Erdogan la postul turc de televiziune NTV.

Cancelarul german Angela Merkel i-a cerut duminică preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan într-o convorbire telefonică să pună capăt de îndată ofensivei militare din nordul Siriei, avertizându-l că ar putea destabiliza şi mai mult regiunea şi crea condiţii pentru o revigorare a Statului Islamic.

Berlinul informează că în conversaţia cu Erdogan, Merkel a cerut încetarea imediată a operaţiunii militare în Siria.

“Subiectul central al discuţiei a fost situaţia din nord-estul Siriei după demararea acolo a unei operaţiuni militare turce. Cancelarul s-a pronunţat pentru o încetare imediată a operaţiunii militare. În pofida intereselor legitime ale Turciei în domeniul securităţii, această operaţiuni ameninţă cu migrarea a unei părţi semnificative a populaţiei, cu destabilizarea regiunii şi consolidarea poziţiilor ISIS”, se spune într-un comunicat al guvernului german.

 Un avertisment similar făcuse mai devreme şi guvernul francez printr-un purtător de cuvânt, care a exprimat şi îngrijorarea Parisului faţă de fuga a 800 de persoane afiliate ISIS dintr-o tabără păzită de kurzi în zona atacată de Turcia. Familiile jihadiştilor francezi cer guvernului francez să îi repatrieze pe ei şi pe copiii lor ”de urgenţă”, după ce aceştia au evadat din închisoare.

”Înainte ca situaţia să se înrăutăţească, înainte să fie ucişi sau răniţi copii inocenţi, înainte ca prizonierii străini să se disperseze în haosul sirian, guvernul francez şi guvernele europene trebuie să reacţioneze şi să reacţioneze în conformitate cu dreptul umanitar internaţional şi cu principiile fundamentale privind protecţia copiilor”, a scris într-un comunicat ”Colectivul familiilor unite”.

Franţa îşi exprimă îngrijorarea după evadarea acestor familii şi cere Ankarei să pună capăt pe cât de repede posibil ofensiva împotriva kurzilor.

”În mod evident suntem îngrijoraţi cu privire la ce s-ar putea întâmpla şi de aceea vrem ca Turcia (...) să oprească pe cât de repede posibil intervenţia începută, pe care evident am condamnat-o”, a spsu Sibeth Ndiaye, purtătoarea de cuvânt a guvernului francez.

Luptător sirian susţinut de Turcia trage în oraşul sirian de graniţă Tal Abyad FOTO AFP

Într-o apariţie televizată, duminică, preşedintele Erdogan a spus însă că ameninţările cu sancţiuni şi embargouri pe arme din partea puterilor occidentale nu vor opri ofensiva turcească din nordul Siriei.

Miniştrii de externe din Uniunea Europeană vor discuta luni despre ofensiva militară lansată de Turcia împotriva miliţiilor kurde din nordul Siriei şi vor dezbate posibilitatea de a impune sancţiuni Ankarei, după ce au solicitat deja autorităţilor turce să pună capăt incursiunii din cauza impactului umanitar, informează EFE.

Tensiunile dintre comunităţile kurdă şi turcă ar putea creşte în Germania

Tensiunile în Germania între persoanele cu rădăcini kurde şi turce ar putea creşte în contextul ofensivei militare a Turciei în nordul Siriei împotriva luptătorilor kurzi, a avertizat duminică un expert, citat de dpa.

Fără o soluţionare paşnică, Germania ar putea fi martora unei radicalizări a taberelor turcă şi kurdă, a declarat pentru dpa cercetătorul politic Burak Copur, expert în Turcia, care a atras atenţia că nu poate fi exclusă o escaladare.

"Noi, aici, în Germania, stăm pe un butoi cu pulbere", a insistat Copur, care a adăugat că "problema kurdă este un conflict de identitate nesoluţionat în Turcia care este importat în Germania prin intermediul imigraţiei".

Se estimează că în Germania trăiesc circa 1,2 milioane de oameni cu descendenţă kurdă, majoritatea dintre ei opunându-se ferm ofensivei Turciei în nordul Siriei.

Mulţi dintre ei au participat la marşuri împotriva ofensivei turce şi sunt îngrijoraţi în primul şi în primul rând de situaţia rudelor lor. "Când am vorbit la telefon, auzeam cum explodează bombele. Trăiesc şi muncesc în Germania, dar mă simt ca şi cum aş fi în mijlocul unui război. Împotriva kurzilor are loc o epurare etnică", a acuzat Leylan Mela-Abdullah, care trăieşte în oraşul german Siegen şi care este de acord că tensiunile între comunităţile kurdă şi turcă sunt în creştere.

"În timp ce kurzii plâng şi se roagă ca invazia să ia sfârşit, comunităţile turce afiliate Ditib se roagă pentru victoria (preşedintelui turc Recep Tayyip) Erdogan", spune ea, folosind acronimul pentru Uniunea Turco-Islamică pentru Afaceri Religioase. Ditib a respins informaţiile potrivit cărora ar organiza astfel de rugăciuni.

Totuşi, comunitatea turcă din Germania, care este dominată de islamici conservatori, se pronunţă majoritar în favoarea ofensivei militare a Ankarei în nordul Siriei, aminteşte dpa.

Te-ar putea interesa şi:

Situaţia din nordul Siriei devine dramatică. SUA îşi retrag toţi militarii pentru că riscă să se trezească între două focuri

Greşeala Occidentului care se poate dovedi mortală. Efectele pot afecta grav şi România