Juncker, discurs despre starea Uniunii: Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianţele de ieri vor mai fi valabile şi mâine

Juncker, discurs despre starea Uniunii: Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianţele de ieri vor mai fi valabile şi mâine

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker FOTO AFP

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, a rostit, miercuri dimineaţă, în sediul din Strasbourg al Parlamentului European, discursul anual despre "Starea Uniunii". Şeful CE a  prezentat măsuri concrete pentru construirea unei Uniuni Europene "mai coezive, mai puternice şi mai democratice".

Principalele declaraţii:
 
Munca va continua în lunile următoare pentru a face din Uniunea Europeană imperfectă una ceva mai bună în fiecare zi. Avem multe lcururi de făcut şi despre aste aş vrea să vă vorbesc. 
 

„Să respectăm mai mult UE“

Uneori, istoria se manifestă în viaţă naţiunilor fără preaviz şi uită să mai plece. Aşa s-a întâmplat în timpul Primului Război Mondial, care în 1914 a luat continentul prin surprindere. În 1913 europenii se aşteptau să trăiască într-o pace calmă. Fac referinţă la această perioadă nu pentru că aş crede că ne aflăm în pragul unei catastrofe. UE e garantul păcii. Să respectăm mai mult UE şi să nu-i afectăm imaginea. Să spunem da patriotismului, să respingem naţionalismul care caută vinovaţi, în loc să găsească soluţii care să ne permită să trăim mai bine.
 
Actul fondator al UE „niciodată război“ rămâne o exigenţă ardentă. 
 
Care e starea UE astăzi, în 2018? Europa a depăşit aproape criza economică şi financiară care a venit din exterior. UE a cunoscut o creştere neîntrerupă de 21 de trimestre. Angajarea îşi revine 21 de milioane de locuri de muncă create din 2014, adică mai mult decât populaţia Belgiei. 
 
Şomajul se ridică la 14,8%, încă prea mare, dar e cel mai redus din 2000. Investiţiile îşi revin. 
 
Grecia. După ani dureroşi, după mari probleme sociale, Grecia a reuţit să-şi ucă la bun sfârşit programul, să se ridice pe propriile picioare. 
 
Am apărat întotdeauna Grecia, demnitatea ei, rolul său în Europa şi mai ales păstrarea sa în zona euro. 
 
Europa şi-a reafirmat statutul de putere comercială. 
 
UE a devenit o forţă de neocolit. Când Europa vorbeşte cu o singură voce, se poate impune în faţa celorlalţi. Europa trebuie să acţioneze ca un singur om. Am dovedit asta când am apărat acordul de la Paris privind clima. Seceta din această vară ne-a reamintit cu brutalitate importanţă acestor eforturi de a asigura siguranţa generaţiilor viitoare. 
 
Lumea care se schimbă în fiecare zi a devenit din ce în ce mai volatilă. Provocările se multiplică. Nu putem să ne relaxăm. Europa poate exporta stabilitatea, aşa cum a făcut-o cu extinderile noastre succesive, care sunt şi vor rămâne succese pentru că am reuşit să reconciliem geografia şi istoria europene. Dar rămân încă eforturi. Trebuie să definim într-un mod irevocabil atitudinea noastră în ce priveşte ţările din Balcanii Ociidentali. Dacă nu, alţii vor decide cum va arăta vecinătatea noastră imediată. 
 
Dacă ne uităm în jur, în Siria, zona Idlib e o cauză de profundă îngijrare. Nu putem să tăcem în faţa dezastrului anunţat. Conflictul din Siria arată cum ordinea internaţională e din ce în ce mai mult pusă sub semnul întrebării.
Europa nu mai poate avea nicio asigurare că alianţele sau angajamentele de ieri vor mai fi valabile şi mâine. 

O Europă mai independentă militar

Nu vom militariza Uniunea Europeană. Vrem să fim mai responsabili şi mai independenţi. 

Noi, europenii, putem să stabilim norme pentru inteligenţa artificială şi apărând valorile şi individualitatea cetăţenilor. Putem să o facem dacă suntem uniţi. 

Situaţia geopolitică ne arată că ora suvernaităţii europene a venit. Ora ca Europa să-şi ia destinul în mâini, să dezvolte o politică activă, capacitatea de a juca un rol în afacerile globale. 

Suveranitatea europeană nu va fi niciodată dirijată împotriva altora. Europa nu va fi niciodată o fortăreaţă care să întoarcă spatele lumii. Europa nu va umili pe nimeni niciodată. 

Europa poate să surmonteze diferenţele în est şi vest, între nord şi sud, UE e prea mică pentru a se putea diviza. Trebuie să demonstrăm că împreună putem să sădim semninţele unei Europe mai suverane. 

În mai 2019 europenii nu vor aplauda dacă în continuare vom schimba ora în baza unor reglementări europene. 

Schimbarea orei trebuie anulată. Statele membre trebuie să decidă singure dacă cetăţenii lor vor să trăiască conform orei de vară sau de iarnă. 

Propunerile noastre sunt cunoscute de toată lumea în ce priveşte refugiaţii şi migraţia. Comisia va fi ţinută ca fiind unica responsabilă, dar ţapi ispăşitori sunt peste tot.
 
Comisia propune noi reguli pentru a interzice propaganda teroristă şi a o elimina de pe internet în decurs de o oră. Trebuie să-i putem urmări pe terorişti şi transfrontalier. 
 
Propunem măsuri pentru a putea combate traficul transfrontalier şi spălarea banilor. 
Propunem noi reguli pentru a proteja procesele democratice faţă de manipularea unor state terţe sau asigurare unor interese private. 
 
Nu există răspunderea necesară a statelor membre pentru propriul teritoriu suveran şi solidaritatea trebuie să existe dacă vrem să exite piaţa internă comună.
 
Solicit preşedinţiei austriace să găsească soluţii de viitor pentru o reformă echilibrată privind migraţia. Nu putem să ne certăm de fiecare dată la sosirea unei nave. Avem nevoie de mai multă solidaritate şi eficienţă.
Venim cu o propunere pentru consolidarea protecţiei europene a coastelor. Graniţele eurpene trebuie să fie protejate mai bine. Numărul ofiţerilor pazei de coastă va fi majorat până în 2020. 
Avem nevoie de migranţi calificaţi. 
 

Un parteneriat echilibrat cu Africa

Până în 2025, Africa va avea 2,5 miliarde de locuitori. O persoană din patru va locui în Africa. Trebuie să investim mai mult în relaţiile cu acest continent. Nu trebuie să mai considerăm relaţiile cu Africa sub egida datoriei, că e o umilinţă pentru Africa. Africa nu are nevoie de milă, de pomană, are nevoie de un parteneriat adevărat şi noi avem nevoie de un astfel de parteneriat. Am vorbit cu preşedintele Uniunii Africane şi suntem amândoi de acord că angajamentele trebuie să fie reciproce. 
 
36% din comerţul african se face deja cu UE, dar schimburile comerciale nu sunt suficiente, trebuIe multiplicate, să evolueze la un acord de liber schimb între aceste două continente. 
 

Despre Brexit

Respectăm decizia Marii Britanii de a părăsi UE, dar deplângem această decizie. Cerem Guvernului britanic să înţeleagă că un stat care părăseşte UE nu poate să aibă aceleaşi privilegii ca un stat membru. Nu mai poţi să faci parte din piaţa unică. 
 
Marea Britanie nu va fi o ţară terţă oarecare, ci va fi întotdeauna un vecin şi un partener foarte apropiat. Relaţiile noastre vor fi guvernate de stabilitate. 
 

Despre summitul de la Sibiu

Până la summitul care va avea oc pe 9 mai în România, anul vitor, mai rămâne multă treabă. La Sibiu va trebui să îi convingem cpe concetăţeni că împărţim aceleaşi convingeri. Poporul vrea indicaţii clare, nu-i pac jumătăţile de măsură. Trebuie să negociem un acord de principiu privind bugetul UE după 2020, trebuie să putem să dăm europenilor şansa de a folosi la maxim posibilităţile oferite de programul Erasmus.
 

Creşterea internaţională a euro

Până anul viitor trebuie să dezvoltăm şi mai mult rolul internaţional al monedei euro. După 20 de ani de existenţă, euro a devenit cea de-a două monedă la nivel mondial, după dolar. 60 de ţări şi-au legat moneda de euro, dar trebuie să facem mai mult. Evenimentele recente au pus în lumină nevoia de a aprofunda uniunea monetară şi economică şi trebuie să se adopte multe decizii în acest sens. 
 
E absurd ca 40% din factura energetică de 300 de miliarde de euro să fie plătită în dolari, în contextul în care numai 2,5% din furnizarea de energie provine din SUA. Trebuie să se schimbe aceste lucruri
 
Comisia va prezenta nişte măsuri pentru a consolida rolul monedei euro. Ce trebuie să facem întâi? Curăţenie în propria ogradă, consolidând şi aprofundând uniunea monetară şi economică. 
 

Vot cu majoritate calificată şi respectarea statului de drept

Propunem să trecem la votul cu majoritate calificată în anumite domenii, în principal pe externe.
 
Mă îngrijorează nu numai tonul în care discută politicienii între ei, dar şi modul în care tratează jurnaliştii. Europa trebuie să rămână un loc în care libertatea presei să existe. Prea mulţi jurnalişti sunt intimidaţi, agresaţi. Nu există democraţie fără presă liberă.
Comisia se opune tuturor atacurilor asupra statului de drept. Timmermans face o muncă remarcabilă, dar adesea e singurul care apără statul de drept. Există un punct de la care nu putem să derobăm. Deciziile Curţii Europene de Justiţie trebuie respectate şi executate. UE e o comunitate de drept. Respectul regulilor justiţiei nu sunt opţionale, sunt obligatorii. 

O singură diplomaţie europeană

Aş vrea ca Europa să nu mai fie spectator pe stadionul mondial, ci un arhitect al lumii de mâine, un actor contructiv al relaţiilor internaţionale. E o mare nevoie de Europa în lume. Europa trebuie să se exprime cu o singură voce, o voce înţeleasă

Diplomaţia europeană trebuie să fie una singură şi solidaritatea noastră să fie totală. Să facem eforturi mai mari pentru a apropia estul şi vestul, să încheiem acest spectacol trist.

Nu naţionalismului bolnăvicios şi da patriotismului luminat. Cel care iubeşte Europe trebuie să iubească naţiunile care o compun

FOTO AFP


Jean-Claude Juncker ţine , astăzi, la Strasbourg, ultimul discurs despre starea Uniunii în calitate de preşedinte al Comisiei Europene. 

Anturajul său spune că acest discurs nu va fi „un testament“. Desigur, fostul prim-ministru al Luxemburgului nu va ignora rezultatele din ultimul an pe care le-a realizat în fruntea Executivului european. Dar, cu opt luni înainte de alegerile europene şi în timp ce Uniunea trece printr-o zonă de mare turbulenţe, va fi obligat să abordeze teme precum : creşterea populismului de la debutul crizei migraţiei în 2015 şi Brexit-ul votat acum mai bine de doi ani de britanici. 
 
Juncker, care consideră că este urgent ca Europa să se adapteze la noile provocări,  va  invita Parlamentul European să voteze toate textele care pot fi adoptate înainte de sfârşitul anului. Primul set de propuneri vizează migraţia şi frontierele europene. După cum a afirmat deja în iulie, Juncker va cere din nou crearea a 10.000 de posturi de poliţişti de frontieră până în 2020, care să completeze activitatea celor 100. 000 de agenţi naţionali de frontieră. În acest stadiu, numai 1.300 pot fi desfăşuraţi şi pot interveni doar în sprijinul ţărilor care nu fac faţă fluxului de migranţi. 
 
Dar Juncker va propune apariţia unui serviciu european real, care să dispună de puteri rezervate în prezent doar autorităţilor naţionale. Prin urmare, Frontex ar putea recurge la expulzări. Tragediile din această vară par să-l fi convins pe Juncker de nevoia urgentă de a dota pază de coastă europenă cu competenţe suplimentare pentru a fi cu adevărat în măsură să protejeze frontierele Uniunii şi să asigure viabilitatea pe termen lung şi libera circulaţie în spaţiul 
 
O altă propunere a lui Juncker va viza relaţiile dintre UE şi Africa. Preşedintele CE va propune  aprofundarea  legăturilor economice şi comerciale între cele două continente. Mai multe investiţii, mai multe locuri de muncă şi mai multă educaţie pe continentul african. Scopul: reducerea fluxului de migranţi în Europa.
 
O altă propunere va viza securitatea alegerilor europene şi elaborarea unui ghid de bună practică. Deoarece, potrivit anturajului preşedintelui Comisiei, riscurile „amestecului“ şi „manipulării“ nu au fost niciodată mai mari în această lume „conectată“. Juncker doreşte să se tragă învăţămintele  scandalului Cambridge Analytica pentru a „proteja democraţia europeană“. 
 
De asemenea, doreşte să protejeze Uniunea de atacuri cibernetice în timpul alegerilor de la sfârşitul lunii mai 2019, când alegătorii europeni vor vota pentru a-şi alege eurodeputaţii.
 
Schimbarea regulilor privind votul în unanimitate
 
Juncker va propune, de asemenea, renunţarea la regula votului în unanimitate. O regulă care încetineşte considerabil deciziile Consiliului European. Va promova, aşa cum a făcut deja, votul cu majoritate calificată care va fi pus în aplicare în trei domenii: drepturile omului, deciziile privind regimul de sancţiuni al UE şi trimiterea de misiuni civile în ţările vecine în criză.
 
Vot privind activarea articolului 7 pentru Ungaria
 
Tot astăzi eurodeputaţii vor decide dacă lansează sau nu procedura contra Ungariei privind statul de drept. Membrii PE vor supune la vot raportul elaborat de eurodeputata Judith Sargentini (din grupul Verzilor) care constată „un risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor Uniunii Europene“ şi cere activarea procedurii articolului 7 din Tratatul UE. 
 
Vot pe directiva europenă privind drepturile de autor
 
Eurodeputaţii se vor pronunţa miercuri din nou asupra directivei europene privind drepturile de autor, un vot crucial pentru artiştii şi editorii de presă care speră că va fi adoptată această directivă pe care însă nu o doresc giganţii internetului şi care a făcut obiectul unui lobby intens.
 
Respins pe 5 iulie de Parlamentul European (PE), textul propus divizează eurodeputaţii chiar şi în interiorul grupurilor politice şi a fost revizuit în speranţa că vor fi înlăturate temerile militanţilor libertăţii pe internet.
 
Pentru susţinătorii acestei noi directive, propusă iniţial de Comisia Europeană pe 14 septembrie 2016 şi al cărei obiectiv principal este modernizarea sistemului drepturilor de autor în epoca revoluţiei digitale, votul de miercuri apare ca fiind unul al 'ultimei şanse'.
 
Principiul reformei este să stimuleze platformele de internet, cum ar fi YouTube, să plătească mai bine creatorii de conţinuturi (articolul 13), dar şi să fie creat un nou „drept conex“ pentru editorii de presă (articolul 11), care să permită agenţiilor de presă şi ziarelor să fie de asemenea mai bine plătite pentru retransmiterea pe internet a producţiei lor editoriale.
 
Dacă directiva va primi votul favorabil al PE în sesiunea plenară de la Strasbourg, eurodeputaţii vor putea iniţia negocierile cu Consiliul UE - reprezentanţii celor 28 de state membre, care pe 25 mai au ajuns la un compromis pe acest dosar - şi cu Comisia Europeană, pentru a cădea de acord asupra unui text definitiv.
 
Aceste discuţii care ar urma să se desfăşoare cu uşile închise, tratative denumite „trilog“ în jargonul UE, pot dura mai multe luni înainte de fi convenit un text comun, care apoi va trebui să fie supus din nou votului PE.
 
Dar deznodământul votului de miercuri este foarte incert. La votul din 5 iulie, dintre cei 627 de eurodeputaţi prezenti,318 s-au pronunţat împotriva directivei, 278 pentru şi 31 s-au abţinut.

 

citeste totul despre: