Deşi fraudele sunt dovedite, încă lipsesc sentinţele judecătoreşti

Interviu cu Tudor Chiuariu, şeful Departamentului de Luptă Antifraudă

Tudor Chiuariu, în vârstă de 29, este unul dintre cei mai tineri miniştri ai Cabinetului Tăriceanu. Pe lângă aceasta, Chiuariu conduce un departament care se ocupă de un domeniu important pentru integrarea europeană: lupta antifraudă.
- Se tot vorbeşte despre fraudele care afectează fondurile ce vin de la UE, care este situaţia pe 2005 a departamentului dvs.?
- Pot spune, în acest moment, că am reuşit cu succes să îmbunătăţim semnificativ, faţă de anul 2004, activitatea de control. Am finalizat 43 de cazuri, în 26 dintre acestea am descoperit nereguli şi fraude. Toate aceste dosare au fost trimise către procurori, pentru continuarea cercetărilor. Sunt convins că, în cel mai scurt timp, aceste cazuri vor ajunge în instanţă şi se vor finaliza cu pedepse cu închisoarea. Este sarcina procurorilor şi a judecătorilor să soluţioneze rapid cazurile pe care noi le-am înaintat.
Ponta nu şi-a făcut treaba
- Care este valoarea totală a proiectelor controlate?
- Am controlat proiecte cu o valoare de peste 100 milioane de euro la nivelul anului 2005. Acest lucru a fost posibil printr-o intensificare a activităţilor de investigaţie. Comparabil cu anul 2004...
- ...când la conducerea departamentului era Victor Ponta...
- Exact. Situaţia s-a schimbat radical faţă de acea perioadă. În primul rând, trebuie să vă spun că politica actualului guvern este una de "toleranţă zero" în privinţa fraudei. Asta înseamnă, în primul rând, că fraudele vor fi investigate chiar dacă valoarea prejudiciului ar fi de 1 eurocent, iar, în al doilea rând, că vinovaţii vor fi pedepsiţi chiar dacă restituie suma obţinută sau folosită în mod ilegal.
- Asta înseamnă că şi programul Youth - care tocmai a fost suspendat de Comisia Europeană - a reprezentat una dintre preocupările dvs...
- Nu la acel moment. Prejudiciile de peste 1 milion de euro s-au produs în perioada 2000-2001, iar principala autoritate care trebuia să verifice atunci modul cum erau gestionaţi banii era Corpul de Control al Primului-Ministru, condus de Victor Ponta. Aşadar, lucrurile au luat o altă întorsătură, în sensul că toţi cei care erau atunci la conducerea acelei instituţii - din motive necunoscute - nu au demarat investigaţii. Din această cauză, oficialii europeni au decis să suspende programul până la îndeplinirea unor condiţii de audit riguros. Trebuie să vă mai spun că, în momentul de faţă, noi am demarat ample acţiuni de control în această chestiune şi urmează ca în scurt timp să prezentăm rezultatele investigaţiilor.
- Este România un caz aparte din acest punct de vedere?
- Cu siguranţă, nu. Vecina noastră, Ungaria, care a aderat la 1 mai 2004 la Uniune, a avut probleme la fel de serioase cu finanţările pentru programul Youth, dar la scurtă vreme s-au îndreptat lucrurile şi s-au reluat plăţile. Ceea ce este important în tot acest caz şi trebuie remarcat ca un fapt pozitiv este faptul că avem la ora actuală o instituţie abilitată să facă asemenea controale.
România, singura ţară care are un "OLAF"
- Cum a fost înfiinţat acest departament? A fost vorba despre o necesitate, o cerinţă a UE sau de un "joc" de imagine?
- Eu nu-mi permit să mă "joc" cu soarta aderării României la UE sau cu sumele importante pe care noi le vom primi. Uniunea Europeană ne-a cerut să asigurăm o protecţie efectivă a fondurilor comunitare. Iar noi am decis că o instituţie care să aibă exclusiv atribuţii în acest domeniu, cu două componente importante: coordonarea activităţii celorlalte autorităţi implicate şi efectuarea de controale la faţa locului, ar fi cea mai bună soluţie. Că nu ne-am înşelat, o dovedesc aprecierile oficialilor europeni şi rezultatele anului 2005.
- E soluţia românească originală?
- E într-un anumit sens originală. Instituţia noastră este singura de acest fel din statele membre sau candidate la UE şi este singura din 27 de state care are organizare şi competenţe similare cu ale OLAF-ului (Oficiul European de Luptă Antifraudă - n.r.). În acelaşi timp, se pare că, în acest caz, originalitatea a condus la eficienţă.
- Cum priveşte Uniunea Europeană activitatea departamentului condus de dvs.?
- Very satisfactory! Acesta este calificativul care a fost folosit în Raportul de ţară al Comisiei Europene din noiembrie anul trecut. Ceea ce vreau să vă spun este că nu se întâmplă foarte des - este chiar o raritate - ca organismul european să folosească cuvântul "foarte" într-un document oficial, în sens pozitiv; raportul se bazează pe evaluări exigente făcute de experţi internaţionali. Mai mult, ei remarcă faptul că, între OLAF şi DLAF, colaborarea a devenit una foarte bună. De altfel, documentul subliniază îmbunătăţirile cadrului normativ, sporirea competenţelor, intensificarea controalelor, dezvoltarea activităţii de culegere a datelor, întocmirea strategiei de luptă antifraudă, precum şi încheierea protocoalelor cu Garda Financiară şi Departamentul Naţional Anticorupţie.
- Până unde puteţi merge cu investigaţiile?
- Avem acum competenţe sporite, facem controale la faţa locului - adică în orice mijloace destinate activităţilor economice -, putem ridica probe, iar operatorii economici - indiferent dacă sunt privaţi sau de stat - sunt obligaţi să pună la dispoziţie toate documentele. Totodată, organele de control financiar-fiscal, poliţia şi jandarmeria sunt obligate să ne acorde sprijinul la desfăşurarea controalelor.
- Asta înseamnă o arie de acţiune foarte largă...
- Da, este foarte adevărat şi este şi normal să fie aşa, pentru că discutăm până la urmă de fapte care pot avea repercusiuni grave asupra întregului proces de integrare europeană. Aşa cum spune şi Franz Hermann-Bruner, directorul general al OLAF, domeniul protecţiei intereselor financiare este unul vital pentru accederea noastră în Europa la 1 ianuarie 2007.
- Care sunt pedepsele pentru fraudele cu bani comunitari?
- România a adoptat sancţiuni foarte aspre pentru cei care folosesc incorect banii comunitari. Pedepsele sunt numai cu închisoare şi pot ajunge până la 20 de ani. Ele sunt prevăzute în Legea 78/2000 privind sancţionarea şi pedepsirea faptelor de corupţie. Fie că e vorba de prezentarea de declaraţii sau documente false sau de omisiunea de a furniza cu bună ştiinţă documentele solicitate de noi, ele se înscriu în aceeaşi categorie: infracţiune.
- Cum ajungeţi totuşi la acele proiecte care prezintă probleme? Le controlaţi pe toate?
- Nu controlăm toate proiectele, în primul rând pentru că nu putem face aşa ceva, nicăieri în lume nu se face asta. E important să avem informaţii despre posibilele nereguli. De aceea, am instituit un sistem în care informaţiile privind neregulile şi fraudele circulă: dinspre toate agenţiile de implementare şi toate organismele cu atribuţii de control. De asemenea, am dezvoltat activitatea de analiză a datelor pe care le primim, astfel încât să ştim care sunt zonele cu risc mai ridicat de fraudare.
- Pot fi preîntâmpinate fraudele?
- Desigur, de aceea dezvoltăm şi o componentă preventivă, un mesaj preventiv prin care încercăm să ne adresăm unor grupuri-ţintă: beneficiarii acestor fonduri - în primul rând comunitatea de afaceri, precum şi funcţionarii publici care le gestionează.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


Modifică Setările