INFOGRAFIE Der Spiegel: Top 10 cei mai periculoşi politicieni ai Europei. Niciun român în rândul lor

„Der Spiegel” a realizat un top 10 cei mai periculoşi politicieni din Europa, în baza declaraţiilor agresive care agravează criza din zona euro. În clasamentul publicaţiei germane nu se regăseşte niciun politician român.

Topul întocmit de „Der Spiegel” a avut în vedere politicienii populişti care au recurs, în repetate rânduri, la discursuri provocatoare menite să le consolideze sprijinul în rândul electoratului. Retorica lor a vizat, totodată, poziţii anti-europene care favorizează agravarea crizei din zona euro, atât din punct de vedere economic, cât şi politic.

1. Ministrul de Finante bavarez Markus Söder (Uniunea Creştin Socială)

Oficialul bavarez din Executivul german este primul pe lista celor de la „Der Spiegel”. Partidul din care face parte, Uniunea Creştin Socială, este considerat a fi o formaţiune politică soră cu Uniunea Creştin Democrată a cancelarului german Angela Merkel. „Trebuie să dăm un exemplu Atenei, să-i arătăm că zona euro poate scoate colţii” şi „Toţi trebuie să părăsească, la un moment dat, cuibul iar pentru Grecia a venit timpul” - sunt doar două dintre declaraţiile lui Markus Söder care a generat îngrijorări în rândul oficialilor UE.

2. Liderul partidului grec de stânga Syriza, Alexis Tsipras

Tsipras a susţinut de mai multe ori că guvernul grec ar trebui să refuze orice fel de discuţii cu Troika, grup format din Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană. Liderul partidului de stânga care a căştigat câteva fotolii în Parlamentul Greciei la alegerile din iunie susţine că împrumuturile primite de la Troika subminează puterea statului grec şi că ar trebui abandonate toate măsurile de austeritate implementate în statul elen pe fondul condiţiilor impuse de cele trei organisme, cu scopul salvarii Greciei de la faliment.

3. Fostul premier italian, Silvio Berlusconi

Deşi partidul său, Poporul Libertăţii, îl susţine public pe actualul premier al Italiei, Mario Monti, fostul şef al Executivului Silvio Berlusconi îşi pregăteşte în taină candidatura la alegerile de anul viitor. El intenţionează să câştige al cincilea mandat cu ajutorul retoricii sale populiste şi anti-europene. Berlusconi a declarat recent că banca centrală a Italiei ar trebui să printeze, pur şi simplu, mai multe bancnote de euro pentru a evita instrucţiunile primite de la Bruxelles. Mai mult de atât, el a ameninţat în repetate rânduri că va reintroduce lira. Una dintre ediţiile publicaţiei sale, „Il Giornale”, a deschis săptămâna trecuta cu un material intitulat „Al Patrulea Reich” care avea ca fotografie principală o imagine cu Angela Merkel ridicându-şi braţul drept.

4. Liderul partidului de extremă dreapta din Franţa, Marine Le Pen

În timpul campaniei sale electorale dinaintea alegerilor prezidenţiale la care a candidat, politicianul populist a avertizat de mai multe ori asupra pericolului pe care îi ridică puterea crescândă a Uniunii Europene. „Frau Merkel şi prietenii ei, Van Rompuy şi Comisia Europeană, se află în etapa finală de a crea Uniunea Sovietică Europeană”, a declarat Marine Le Pen. „Suntem pe cale de a ne pierde statul de naţiune liberă”, a mai adăugat liderul partidului de extremă dreapta. Ea a cerut totodată reintroducerea francului.

5. Preşedintele Partidului Libertăţii (PVV), de extremă dreapta, Geert Wilders

Olandezul Geert Wilders este politicianul care şi-a asumat rolul populist în nordul Europei. Partidul său militează nu numai împotriva musulmanilor din Olanda, dar şi împotriva controlului Uniunii Europene asupra ţării. În condiţiile în care Partiduş Libertăţii riscă să piardă alegerile de anul viitor pe fondul scăderii popularităţii, retorica lui Wilders a devenit din ce în ce mai anti-europeană. Totodată, el l-a acuzat pe premierul olandez Mark Rutte că şi-ar fi acceptat „sclavia în genunchi în faţa mafiei italiene şi a celei spaniole”. În iunie 2011, Geert Wilders a trimis ambasadei Greciei din Olanda o bancnotă de drahmă cerând astfel statului elen să reintroducă moneda naţională.

6. Premierul Ungariei, Viktor Orbán

Viktor Orbán încreţeşte de îngrijorare multe frunţi de la Bruxelles, mai ales după ce a susţinut de mai multe ori că Ungaria nu se va supune cerinţelor oficialilor europeni. Prin introducerea unei legi care permite cenzurarea presei în statul maghiar, prin modificare constituţiei şi prin tentativa eşuată de a limita independenţa Băncii Naţionale a Ungariei, premierul Viktor Orbán a alimentat numeroase îngrijorări în rândul mai-marilor Uniunii Europene care acuză subminarea democraţiei în statul maghiar. Abia după ce Comisia Europeană a ameninţat că taie toate subvenţiile acordate Ungariei, şeful Executivului de la Budapesta a lăsat de la el şi a permis modificare a câtorva legi. Cu toate acestea, Orbán consideră politica sa un real succes şi crede că „Ungaria a învins”.

7. Preşedintele Partidului Liberăţii (FPÖ) din Austria, Heinz-Christian Strache

Heinz-Christian Strache a reuşit să readucă Partidului Liberăţii pe scena politică din Austria, iar sondajele arată că unul din cinci cetăţeni ar vota cu FPÖ dacă ar avea loc alegeri. Strache a ieşit în evidenţă prin declaraţia sa „Suntem noii evrei”, rostită în timpul balului anual care adună toate formaţiunile politice de extremă dreapta. Liderul FPÖ a acuzat UE că se foloseşte de Austria şi că oficialii de la Bruxelles vor să constituie Statele Unite ale Europei. El a susţinut, totodată, că Mecanismul european de Stabilizare Financiară (MES), fond din care se acordă împrumuturi statelor aflate în dificultate, va distruge atât statul austriac, cât şi democraţia şi constituţia ţării. Preşedintele FPÖ, Heinz-Christian Strache, a atras atenţia că MES este echivalentul legii germane din 1933, Ermächtigungsgesetz, care a permis ascensiunea la putere a lui Adolf Hitler.

8. Liderul Partidului Independenţei din Marea Britanie (UKIP), Nigel Farage

Nigel Farage deţine atât funcţia de preşedinte al partidului populist de dreapta UKIP în Regatul Unit, cât şi un fotoliu în cadrul Parlamentului European. El este cel care a generat rumoare în plenul forului legislativ prin declaraţia potrivit căreia Tratatul de la Lisabona a fost „cea mai spectaculoasa şi birocratică lovitură de stat pe care a văzut-o vreodată lumea”. În arhipelagul britanic, Farage a devenit deja un ghimpe în coasta Partidului Conservator al premierului David Cameron.

9. Secretarul general al Uniunii Creştin Sociale, Alexander Dobrindt

În topul realizat de publicaţia germană „Der Spiegel” regăsim încă un membru al aripei bavareze a Uniunii Creştin Democrate (CDU) a cancelarului Angela Merkel. Partidul Uniunea Creştin Sociale îl are ca secretar general pe Alexander Dobrindt, care a avertizat în repetate rânduri că este „Grecia se află la capăt de linie”. Asemenea ministrului de Finante al Germaniei, Markus Söder, Dobrindt a cerut guvernului de la Atena să nu-şi mai plătească cetăţenii angajaţi şi pensionarii în euro, ci în drahme. Declaraţiile sale au fost, uneori, atât de dure încât a alimentat îngrijorări chiar şi în rândurile partidului din care face parte.

10. Liderul partidului Adevăraţii Finlandezi, Timo Soini

Pe lângă şefia partidului, Timo Soini este şi europarlamentar, calitate care nu l-a reţinut să afirme că Finlanda va fi „băiatul rău de la Nord”, în timpul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare la care a participat şi partidul său populist de dreapta. Retoria sa a prins la o cincime din finlandezi care a votat cu formaţiunea sa. În rezultatele alegerilor nu au asigurat şi locul oficialilor Adevăraţilor Finlandezi în guvernul de la Helsinki. Cu toate acestea, ca europarlamentar el a cerut Greciei să ofere garanţii împrumuturilor primite şi din partea statului finlandez, ajutor financiar pe care Soini l-ar fi sistat dacă ar fi avut puterea de decizie.