Democraţia din Europa, în declin

Forţele populiste şi naţionaliste au câştigat teren în multe state democratice, iar ţări precum Polonia şi Ungaria au făcut paşi înapoi în privinţa libertăţilor civile şi politice, avertizează un raport al Freedom House.

Ascensiunea partidelor populiste şi naţionaliste înregistrată în anul 2016, angajarea puterilor autoritare în acte de agresiune şi lipsa unui răspuns în faţa atrocităţilor din zonele de conflict riscă să ducă la conturarea unei lumi în care lideri şi naţiuni îşi urmăresc propriile interese înguste, fără a ţine cont de pacea globală, libertate şi prosperitate.

Aşa se arată în raportul organizaţiei Freedom House intitulat „Libertatea în lume 2017. Populişti şi autocraţi: dubla ameninţare la adresa democraţiei globale“, publicat marţi.

Potrivit documentului, care evaluează anual gradul libertăţii în 195 de ţări şi 14 teritorii, 67 de state au înregistrat anul trecut un declin net în ceea ce priveşte drepturile politice şi libertăţile civile, progrese fiind semnalate în numai 36 ţări. 

Dacă în ultimii ani declinul în materie de libertăţi era înregistrat în general în rândul autocraţiilor şi dictaturilor, în anul 2016 statele catalogate drept democratice au fost cele care au dominat lista celor care au suferit regrese. Iar aproape un sfert din ţările care au făcut paşi înapoi sunt în Europa.

Probleme în Polonia şi Ungaria

Analizând evenimentele recente din Europa Centrală, Freedom House avertizează cu privire la „posibilitatea ca unele dintre tranziţiile remarcabile de la dictatură la democraţie din anii ’80 şi ’90 să sufere un regres considerabil din cauza unor lideri populişti“.

Raportul este critic faţă de guvernul de la Varşovia, condus de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), care „a dat câteva lovituri serioase instituţiilor democratice din Polonia“, notând că mai mulţi observatori au descris acţiunile formaţiunii ca „o versiune accelerată şi condensată a ceea ce partidul Fidesz a reuşit în Ungaria din 2010 până în prezent“.

„Ambele guverne au lăsat deoparte valorile liberale, au atacat pluralismul şi au încercat să folosească puterea economică a statului în scopuri politice partizane. În timp ce PiS s-a concentrat asupra acordării de beneficii economice oamenilor săi de bază, Fidesz a manipulat legi şi contracte ale statului pentru a îmbogăţi o elită de afaceri care îi poate asigura şi în viitor dominaţia politică. Sistemul pus în practică de premierul ungar Viktor Orban reprezintă un model atrăgător pentru alţi lideri politici cu tendinţe autocratice. O extindere a acestei «democraţii ne-liberale» în Europa Centrală şi în Balcani pare posibilă, având în vedere orientarea unor personaje politice importante din Slovacia, Republica Cehă sau Serbia“, se mai arată în document.

Vulnerabilităţile Europei

De la votul britanicilor în favoarea ieşirii ţării lor din Uniunea Europeană (Brexit) şi până la reformele antidemocratice făcute de noul guvern polonez, dificultăţile interne ale Europei au scos la iveală vulnerabilităţi care, până acum, au fost fie ascunse, fie ignorate. 

„Corelate cu presiuni externe precum amestecul Rusiei şi criza migranţilor, aceste probleme au arătat clar că Europa nu mai poate fi un bastion implicit al stabilităţii democratice“, notează raportul. 

Un rol important în slăbirea standardelor democratice din Europa a fost jucat însă nu numai de de fluxul migraţional, ci şi de „terorismul de inspiraţie SI“ (Statul Islamic), consideră Freedom House, care trage un semnal de alarmă şi în privinţa situaţiei din Statele Unite.

Cu ochii pe America

Raportul apreciază că „succesul lui Donald Trump (...) demonstrează inclusiv că America nu este imună la puterea de seducţie a populismului, fenomen manifestat în ultimii ani pe celălalt mal al Atlanticului. 

Campania electorală a fost marcată de câteva evenimente îngrijorătoare provenind în special din declaraţiile lui Trump şi din acţiunile susţinătorilor săi şi punctate de insistenţa lui Trump potrivit căruia alegerile au fost fraudate, deşi nu a prezentat nicio dovadă“. 

Nu în ultimul rând, poziţiile exprimate în 2016 de noul lider de la Casa Albă „ridică semne de întrebare legate de viitoarea politică externă a SUA“, care ar putea fi „complet diferită de angajamentele strategice tradiţionale şi de angajamentul Americii faţă de democraţie, drepturile omului, reglementările internaţionale“, precizează raportul.

Cehia, Danemarca, SUA - zone fierbinţi în 2017

Raportul Freedom House semnalează că în anul în curs trebuie monitorizate mai multe state în care sunt aşteptate evenimente sau decizii importante pentru traiectoria democraţiei, Cehia, Danemarca şi Statele Unite făcând parte dintre aceste ţări.

Astfel, în Cehia vor avea loc în octombrie alegeri care vor duce fie la mărirea, fie la decăderea formaţiunii populiste şi naţionaliste ANO, care a fost comparată cu partidele de guvernare din Ungaria şi Polonia.

În ceea ce priveşte Danemarca, Parlamentul are în vedere o serie de legi care, dacă sunt adoptate, vor restricţiona şi mai mult drepturile imigranţilor şi refugiaţilor şi vor deteriora reputaţia ţării, recunoscută pentru valorile liberale, menţionează raportul.

În acest timp, în SUA, modul „neortodox“ în care a decurs campania electorală a lui Donald Trump ridică semne de întrebare privind viitorul rol al Americii în lume şi abordarea libertăţilor civile.