Declinul demografic din Europa de Est şi ascensiunea populiştilor. „Dacă vin migranţii, iau Kalaşnikovul”

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Începând cu anii ’90, statele din fostul bloc comunist şi-au văzut populaţia scăzând dramatic, iar pe acest fundat populiştii şi naţionaliştii au acaparat puterea.

Declinul demografic din Europa de Est se vede cel mai bine în zonele rurale ale fostelor state comuniste, devenite adevărate „ţinuturi-fantomă”. „Comunităţile rurale de pretutindeni dispar. Totuşi, dintre toate regiunile lumii care se depopulează, Europa de Est a fost cel mai puternic lovită. Letonia, Moldova, Ucraina, Croaţia, Lituania, România, Serbia, Polonia şi Ungaria figurează în mod regulat printre naţiunile lumii care suferă cele mai mari pierderi. Începând cu anii ’90, fostul bloc comunist şi-a văzut populaţia scăzând cu 18 milioane, cel mai mare caz de depopulare din lume care nu are legătură cu un război”, scrie Los Angeles Times. Cauzele sunt aceleaşi în toată regiunea: natalitate scăzută şi migraţia externă. 

Conform Raportului ONU , femeile de aici au, în medie, 1,66 copii – mult   sub cei 2,1 necesari pentru a compensa decesele. În acelaşi timp, mase de oameni buni de muncă pleacă să caute de lucru în Europa de Vest şi nu numai. Cei care emigrează sunt de obicei tineri şi educaţi, o scurgere de creiere care ar putea amortiza capacitatea acestor state de a se dezvolta economic.

„Rămânem fără mână de lucru“, spune Adrian Nikolov, expert la Institutul de Economie de Piaţă din Sofia. „S-ar putea să găseşti un loc bun pentru o fabrică, dar este foarte greu să găseşti muncitori calificaţi“, spune el. Guvernul de centru-dreapta al premierului Boiko Borisov a asigurat o creştere economică în ultimii ani însă corupţia este în continuare larg răspândită, iar şcolile şi asistenţa medicală sunt sub standard, ceea ce favorizează fuga creierelor. 

Regiuni fantomă ca la Cernobîl

Profesionştii, tinerii, cei educaţi - care au participat la protestele anticorupţie şi au votat pentru partidele reformiste - părăsesc ţara iar în acest context, perspectivele de a se realiza o schimbare reală devin mult mai dificile. Mai mult, cei care pleacă sunt în mare parte tineri care au sau vor avea copii. Drept urmare, populaţia Bulgariei, aşa cum se întâmplă în întreaga lume industrializată, îmbătrâneşte.

Acest lucru pune o presiune şi mai mare asupra finanţelor ţării. O populaţie îmbătrânită necesită sprijin, precum asistenţa medicală şi pensiile. Dar, cu mai puţini salariaţi, există mai puţine venituri din impozite pentru a plăti pentru astfel de servicii. Şi, potrivit economiştilor, pierderea populaţiei duce în general la o creştere economică mai slabă pe termen lung, deoarece există mai puţini muncitori care să producă lucruri şi mai puţine persoane care să cumpere produsele. 

În timp ce unii tineri pleacă, un număr la fel de mare abandonează pur şi simplu satele şi se mută în oraşe. Institutul Naţional de Statistică al Bulgariei spune că aproape 1.200 de sate au o populaţie mai mică de 50 de persoane. Multe aşezări sunt la doar câţiva ani distanţă până când se va stinge şi ultima lumină. Regiuni întregi ale ţării încep să semene cu zona fantomatică din jurul fostei centrale nucleare de la Cernobâl din Ucraina – abandonată după catastrofa nucleară.

Teren propice pentru populişti şi naţionalişti

„Poate că nu întâmplător, regiunea a fost cuprinsă şi de un val de populism naţionalist, deoarece mişcări nativiste, cum ar fi Partidul polonez Dreptate şi Justiţie şi partidul ungar Fidesz au ajuns la putere cu programe naţionaliste şi anti-imigranţi”, mai comentează ziarul american, constatând totodată că deplasarea esticilor spre Occident a generat, la rândul ei, o serie de evoluţii politice. Cu toate acestea, multe guverne din Europa de Est sunt extrem de ostile la adresa migraţiei, în special cea din Asia, Africa şi Orientul Mijlociu. Liderii locali solicită în mod regulat controale mai stricte la graniţe şi evită să accepte cota de refugiaţi şi migranţi hotărâtă de UE.

La celălalt capăt al Europei de Est şi al scenariilor demografice se află unul dintre statele baltice, Lituania. Proiecţiile Naţiunilor Unite arată că Lituania va atinge rata de declin al populaţiei din Bulgaria în 2050. Începând cu 1990, ţara a pierdut aproape un sfert din populaţie – aproximativ 883.000 de oameni – cea mai mare parte prin emigrare în UE. 

Ca pretutindeni în regiune, demografia a devenit o problemă politică majoră, deşi nu a alimentat acelaşi gen de populism întâlnit în Polonia sau Ungaria. Guvernul lituanian este condus de Uniunea Ţăranilor şi Verzilor, un partid nou, care a fost ales pe baza promisiunilor că va îmbunătăţi asistenţa socială şi va atenua emigraţia spre Uniunea Europeană. Alături de politici care doresc să încurajeze întoarcerea acasă a lucrătorilor expatriaţi, partidul a introdus subvenţii pentru achiziţia de case la ţară, pentru a-i tenta pe cetăţenii lituanieni să se stabilească în zone rurale depopulate. „Apariţia a zece familii noi într-o regiune mică poate însemna zece noi afaceri”, a declarat Tomas Tomilinas, liderul adjunct al partidului, pentru BIRN. Dar impactul acestei subvenţii a fost, până acum, în general „simbolic”, a adăugat el. Pus în faţa unei penurii cronice pe piaţa muncii, guvernul lituanian a adoptat acum trei ani încă o măsură – a redus restricţiile pentru muncitorii străini.

 Ţara adăposteşte acum un număr record, de 58.000 de străini, în timp ce se consideră că alte zeci de mii lucrează în economia gri. Majoritatea vin din Ucraina, dar sunt şi oameni veniţi din Belarus şi Rusia. Au fost angajaţi la lucrări de drumuri şi poduri sau în construcţii, domenii unde sunt acum acuzaţi că au contribuit la scăderea salariilor. Ostilitatea faţă de nou-veniţii din afara Europei, în special, a crescut în timpul crizei migranţilor, când mii de oameni, refugiaţi din faţa războaielor şi a sărăciei din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud, au trecut prin Bulgaria în drumul lor spre Europa de Vest.„Dacă vin migranţii, eu iau Kalaşnikovul”, spune Nikolai Ţocev.

Dar şi  „Brexit, alegerea preşedintelui Trump şi „revolta vestelor galbene” din Franţa au rădăcini în zonele rurale şi suburbane, unde există sentimentul de copleşire a comunităţilor locale de către nou-veniţi – unii, ironic, din Europa de Est”, conchide Los Angeles Times.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite