De ce refugiaţii nu iau cu asalt şi ţările bogate din Golf?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mai aveţi loc de încă un articol despre refugiaţii sirieni, emigranţii şi jihadiştii infiltraţi printre miile de oameni disperaţi (sau nu) care ne ocupă în acest moment tot timpul şi tot suflul emoţional? Am citit zilele acestea un munte de articole pro şi contra, dar mai nimeni nu m-a lămurit de ce aceşti oameni nu iau cu asalt şi ţările musulmane, mult apropiate de religia, tradiţiile şi spiritul lor oriental.

Evident că nu am avut o relevaţie azi noapte referitoare la dilema mai sus menţionată, ci am dat peste un interviu acordat site-ului Aleteia.org (pentru cei interesaţi este vorba despre un portal francez cu resurse şi informaţii creştine din toată lumea) de consultantul independent Roland Lombardi, specialist în relaţii internaţionale, în Orientul Mijlociu şi Maghreb, dar şi pe problematici de geopolitică, securitate şi apărare. Pe scurt, un specialist care, spre deosebire de mulţi dintre noi cei care ne dăm cu părerea sub influenţa emoţiilor puternice şi a idignărilor de tot felul, are cunoştinţe temeinice în domeniul alambicat şi turmentat al spaţiului oriental. Iar primăvara arabă nu a făcut decât să complice şi mai mult situaţia atât de complexă a acestei lumi impregante de islam până în cele mai adânci puţuri de petrol.

Întrebat de ce migranţii sirieni şi cei din Afganistan preferă să traverseze ospitaliera Turcie (aprecierea îmi aparţine şi mi-o asum cu argumente) luând calea Balcanilor, în timp ce ţările golfice sunt mult mai la îndemână din punct de vedere geografic, Roland Lombardi a răspuns prompt: pentru că Libia este în haos, Libanul este supra saturat iar Israelul şi-a înăsprit politica referitoare la migraţie. Însă, înainte ca aceşti emigranţi să ia drumul Europei, trebuie subliniat faptul că, de ani buni eritreenii şi somalezii s-au tot refugiat în ţările menţionate anterior, iar valul tot mai mare de sirieni, afgani şi migranţi din Africa subsahariană a determinat ca ultimii veniţi să se orienteze acum către Europa, văzută de altfel ca un Eldorado ospitalier şi furnizor de consistente ajutoare sociale.

Mai mult, presa occidentală se focalizează cu atâta de patos pe aceste valuri masive de sirieni, irakieni şi afgani uitând că de ceva timp, de cel puţin doi ani, Italia şi Spania se confruntă cu aceaşi presiune migratoare, la fel de impresionantă şi dramatică ca şi cea actuală. Credeţi că în trecut valurile nu au adus pe ţărmurile mediteraneene şi alte trupuri fragile de copii?! Chiar credeţi că toţi purtau vestuţe portocalii de salvare?! Eu însămi am văzut şi văd zilnic astfel de imagini dramatice pe toate site-urile din blogosfera creştină (ce-a mai rămas din ea…) din Orientul Mijlociu care publică din nefericire numai fotografii sfâşietoare pentru a atrage atenţia lumii întregi asupra dramei, genocidului, coşmarului şi infernului în care supravieţuiesc cu grenada Statului Islamic de gât. Dar să revenim la (e)migranţii zilelor noastre…

De la începutul anului 2015, în Europa au sosit în mod clandestin peste 100.000 de migranţi. Conform Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţii (OIM) cu sediul la Geneva, anul trecut 3400 de migranţi şi-au pierdut viaţa în Mediterana iar de la  începutul anului 2015, peste 1770 de persoane (bărbaţi, femei şi copii) au fost daţi dispăruţi încercând să traverseze aceeaşi Mediterană. Cimitir sau cale de salvare, să nu uităm că toţi aceşti oameni disperaţi înfruntă marele albastru fiind exploataţi de traficanţii de persoane care, după ce-au încasat banii, provoacă fără nicio remuşcare adevărate catastrofe umane. Pe cei care exploatează cu bună ştiinţă disperarea unor oameni nevinovaţi nu-i trage nimeni la răspundere şi nici nu-i arată cu degetul aşa cum face, de exemplu, noul sultan al Turciei care acuză ţările europene că au transformat Mediterana într-un "cimitir al migranţilor". Ţara pe care o conduce este umană, adaugă el, pentru că adăposteşte 1,6 milioane de sirieni, dar cum se poate numi aceeaşi ţară care, cu bună ştiinţă, de doi ani încoace îi lasă să treacă nestingheriţi pe toţi demenţii care se aliază Statului Islamic? Cam tot din aceeaşi perioadă şi sirienii pe care îi adăposteşte cu atâta umanitate şi-au lăsat toată agoniseala şi au plecat pe pustie… Pardon, în Turcia.

Dar situaţia este de-a dreptul absurdă când vedem că valurile de migranţi, majoritar musulmani (daaa, trebuie subliniat acest lucru), curg acum numai spre Europa şi deloc spre ţările golfice (Qatar, Kuweit, Oman, Arabia Saudită sau Emiratele Arabe) cu care, vorba aia, au afinităţi religioase şi culturale, fiind mult mai aproape geografic decât bătrânul continent care, vrem nu vrem, are o identitate profund creştină (daaa şi acest lucru trebuie subliniat şi mai ales susţinut!!!). De ce Europa pare mult mai atractivă decât opulentele monarhii petroliere care au milioane de dolari de investit în insule artificiale şi turnuri Babel, dar nu aruncă nişte mărunţiş şi fraţilor întru credinţă care fug din calea războiului şi a unui coşmar sinistru numit Statul Islamic?

Pentru că, explică specialistul Roland Lombardi, Europa a fost considerată dintotdeauna un Eldorado, un tărâm al prosperităţii, al păcii şi securităţii politice. Mai mult, politicile de migraţie laxiste ale Uniunii Europene din ultimii ani, numeroasele ajutoare sociale şi medicale acordate refugiaţilor (dar care nu sunt egale la nivel european, de unde şi atracţia spre ţările mai generoase precum Germania şi Franţa), lipsa de coeziune şi coordonare în gestionarea acestei crize fără precedent şi, în fine, ultimele ezitări ale responsabililor europeni, complet depăşiţi de evenimente, nu au făcut decât să agraveze situaţia, stimulând tot mai mult interesul acestor migranţi care vin din culturi şi spaţii geografice tot mai îndepărtate.

Conform cifrelor publicate de Amnesty International (organizaţie ce are ca obiectiv promovarea drepturilor omului) Libanul a primit până în prezent peste un milion de refugiaţi sirieni, Irakul 225.000, Egiptul 140.000 în timp ce ţări precum Arabia Saudită, Qatar, Kuweit Emiratele Arabe sau Oman nu au propus niciun loc de primire destinat refugiaţilor de război. Un paradox, nu-i aşa? - dacă ţinem cont de rolul pe care aceste state îl joacă în finanţarea rebelilor sirieni şi a conflictelor din zonă. Unde e solidaritatea islamică şi ospitalitatea atât de lăudată ca fiind o mare valoare a lumii arabe??? Specialistul Roland Lombardi afirmă faptul că aceste state au fost atinse de "sindromul libanez", adică se tem că noii musafiri pot provoca conflicte interne. Între anii ̓70-80, valul de refugiaţi palestinieni în Liban a constituit unul dintre elementele declanşatoare ale războiului civil, iar de-a lungul anilor statele arabe menţionate mai sus, în ciuda declaraţiilor în favoarea cauzei palestiniene nu au făcut nimic concret pentru aceştia.

Mai mult, să nu uităm că toate aceste monarhii petroliere sunt autocraţii şi societăţi foarte închise care nu îşi asumă riscul de a primi străini ce pot contamina cu idei subversive propriile populaţii. Dar, lasă că îi primim noi în Europa unde înţeleptele democraţii occidentale precum Franţa şi Anglia ne-au demonstrat cu brio INCAPACITATEA lor de a integra recentele generaţii provenind din familiile de imigranţi, majoritar musulmane (da, această menţiune este mai mult decât necesară).

Şi, cum să ceri ajutor unor ţări care au cele mai drastice şi cele mai complexe politici de migraţie de pe planetă? Este practic imposibil să treci cu forţa graniţa unuia dintre aceste state a căror autorităţi nu s-ar împiedica o clipă de drepturile omului pentru a neutraliza într-o manieră brutală (da, ştiu, sunt diplomată în exprimare pentru că am oroare să scriu iar şi iar despre torturi inimaginabile şi decapitări), pe oricine ar încerca să le încalce legile. Aşa ca fapt divers, vorbind despre frontiere, Roland Lombardi menţionează faptul că graniţele unor state precum Arabia Saudită sau Kuweit sunt ferecate de-a dreptul, în faţa ameninţării Statului Islamic, autorităţile saudiene construind un "zid antijihadist" lung de 965 de kilometri la frontiera de nord cu Irakul. Şi noi ne indignăm de sârmele ungurilor… Dar oare zidurile dintre oameni, ca să nu spun şi fraţi întru credinţă, nu sunt mai groaznice decât cele din piatră??? Iar la finalul fiecărei zile, tot Europa este cea acuzată de cruzime, lipsă de solidaritate şi fraternitate…

Sper că ne-am lămurit un pic de ce refugiaţii sirieni, emigranţii şi imigranţii din Orientul Mijlociu şi Africa bat zilele acestea la porţile Europei acuzate pe nedrept, cred eu, de toare relele lumii. Din motive strategice şi mai ales economice, monarhiile petroliere îşi înalţă ziduri groase de apărare contra unui rău pe care de altfel l-au finanţat şi continuă să-l finanţeze. Evident că nimeni din comunitatea internaţională nu va avea curajul să tragă de mâneca Arabia Saudită ca să-şi schimbe atitudinea şi să răspundă totuşi în faţa unor obligaţii morale, nu mai vorbim de cele religioase. În aceste momente Europa este şi se simte singură şi ţinând cont de tensiunile actuale din Balcani şi a lipsei de coeziune dintre statele membre, toate ipotezele nu fac decât să prefigureze consecinţe tulburătoare pentru viitorul bătrânului continent. Bătrân, epuizat şi creştin pe deasupra…  

      

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite