De ce nu se pregăteşte Europa pentru un război cu Rusia

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Exerciţiu militar al Agenţiei Europene de Apărare Foto: EPA/Arhivă
Exerciţiu militar al Agenţiei Europene de Apărare Foto: EPA/Arhivă

Guvernele europene speră ca Washingtonul să le sară în ajutor din punct de vedere militar în cazul în care s-ar ajunge la un conflict cu Rusia, chiar dacă o astfel de confruntare este puţin probabilă.

Europa pare să fie mai puţin preocupată de un posibil atac al Rusiei asupra sa decât este Washingtonul. În timp ce Statele Unite trimit trupe prin rotaţie în zone europene aflate în apropiere de graniţa cu Federaţia Rusă, guvernele din statele membre UE nu-şi dau prea mult silinţa pentru a se pregăti pentru un potenţial conflict cu Moscova, afirmă analistul Doug Bandow de la Cato Institute, fost asistent special al preşedintelui Ronald Reagan.

Într-un articol apărut în publicaţia americană „The National Interest“, Bandow afirmă că, în Europa, Rusia nu este percepută drept o ameninţare serioasă. 

„Sunt puţini, dacă nu chiar deloc, cei care-şi imaginează că legiuni ruse vor trece prin Europa spre Atlantic. Şi, guvernele europene, indiferent dacă se îngrijorează sau nu, cred că Washingtonul le va apăra. Aşa că de ce să împovăreze contribuabilii europeni, dacă factura poate fi trimisă Americii?“, scrie el.

Şi chiar dacă actualul lider al Casei Albe, Donald Trump, a sugerat încă din timpul campaniei electorale pentru prezidenţialele de anul trecut că SUA ar putea să nu sară în ajutorul statelor membre NATO care nu-şi onorează angajamentul de a cheltui pentru apărare 2% din produsul lor intern brut (PIB), el a „continuat să sacrifice interesul americanilor în favoarea guvernelor europene“, consideră analistul.

Iar acţiunile SUA în Europa în vederea descurajării Rusiei vin în contextul în care Moscova nu reprezintă o ameninţare militară însemnată pentru Statele Unite. Chiar dacă Federaţia Rusă este singura ţară cu o forţă nucleară comparabilă cu cea a Americii, ea nu este o putere globală, ci doar una regională.

În plus, SUA şi Rusia nu au diferende majore cu privire la o multitudine de chestiuni importante. Cele două părţi au dezacorduri legate de Siria (aliată veche a Moscovei, dar care contează puţin pentru America) şi de Georgia şi Ucraina (care nu sunt importante pentru securitatea SUA). În schimb, atât Statele Unite, cât şi Rusia se tem de terorismul islamic, se opun ideii ca Iranul şi Coreea de Nord să devină forţe nucleare şi se confruntă cu o Chină potenţial agresivă. 

Cheltuieli infeciente?

În plus, Europa cheltuieşte de două ori mai mult ca Rusia cu forţele sale armate. „În cazul în care guvernele europene nu cheltuiesc eficient, ele trebuie să rezolve mai degrabă această problemă, nu să se aştepte ca Washingtonul să intervină din nou“, este de părere Doug Bandow, adăugând că acestea „ar putea face mai mult dacă s-ar simţi ameninţate“.

El dă exemplul Lituaniei, care a alocat cheltuielilor militare 2,07% din PIB, comentând, totodată, că dacă guvernul lituanian se teme atât de tare de venirea diviziilor ruseşti de tancuri, atunci ar trebui să-şi dubleze sau chiar să-şi tripleze cheltuielile.

Iar scopul nu ar consta în înfrângerea trupelor Moscovei, ci în acela de a asigura că orice tip de atac ar fi costisitor şi că nu ar merita ca un astfel de preţ să fie plătit. 

Estonia, Letonia şi Polonia se înscriu pe aceeaşi linie, tânjind după militarii americani, mai spune Bandow, după părerea căruia în aceste ţări ar trebui trimise, de fapt, contingente europene. 

În acest timp, cheltuielile Germaniei au ajuns de la 1,18% din PIB în 2016 la 1,22% din PIB în acest an, însă este de aşteptat ca în 2018 să scadă din nou. „Până şi germanii glumesc, spunând că rolul soldaţilor lor este să-i oprească pe ruşi până când ajung adevăratele forţe militare“, scrie fostul asistent special al preşedintelui Reagan, adăugând că este puţin probabil ca Bundeswehrul (armata germană) să se îndrepte spre est pentru a-i salva pe baltici sau pe polonezi, în caz de nevoie.

Problema Europei nu constă în resurse. Împreună, ţările europene au o populaţie mai numeroasă ca SUA şi o economie echivalentă cu cea a Statelor Unite. Chiar dacă puterea lor militară este mai scăzută decât cea a Americii, aceste state nu sunt neajutorate. Franţa, Regatul Unit şi Turcia, de pildă, se află în primele zece în indexul puterilor militare.

Bunăoară, Turcia are aproape 400.000 de militari, Italia - aproximativ 250.000, Franţa - în jur de 200.000, iar Regatul Unit - peste 150.000. La rândul său, Germania are 180.000 de militari, iar Grecia are în jur de 160.000. 

Europenii şi-ar putea extinde forţele dacă ar considera că există o justificare în materie de securitate pentru a face acest lucru, punctează Bandow. Potrivit lui, ei nu vor înceta să ceară un angajament militar mai mare din partea Statelor Unite, însă oficialii americani ar putea să înceteze să mai fie dispuşi să plătească. „Apărarea ţărilor capabile să se protejeze singure nu este în interesul“ securităţii SUA, conchide analistul.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite