De ce îi este frică lui Dodon de diaspora moldovenească din Uniunea Europeană la alegerile prezidenţiale din 1-15 noiembrie 2020?

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Duminică, 1 noiembrie 2020, în Republica Moldova se vor desfăşura alegerile prezidenţiale. Dintre cei 8 candidaţi înscrişi în cursa electorală, în turul doi al alegerilor, în 15 Noiembrie, vor intra Maia Sandu şi Igor Dodon. Datorită diferenţei reduse dintre cei doi candidaţi, fiecare vot este foarte important. Iar sutele de mii de moldoveni din străinătate pot decide cine va fi viitorul preşedinte al Republicii Moldova.

La alegerile prezidenţiale din 2016 au votat peste 134.000 de moldoveni din diaspora, majoritatea fiind stabiliţi în Uniunea Europeană. Votul lor a fost, în cea mai mare parte, dat în favoarea candidatului pro-european, Maia Sandu. Experienţa votului masiv al diasporei moldoveneşti în 2016 îi dă emoţii lui Igor Dodon, care ştie că majoritatea moldovenilor stabiliţi în Uniunea Europeană nu îl vor vota pe el, ci pe Maia Sandu.

Moldovenii din Uniunea Europeană au înţeles foarte clar că singura cale de dezvoltare a R. Moldova este orientarea către Uniunea Europană. Mulţi dintre moldovenii stabiliţi în ţările UE au lucrat înainte în Rusia şi pot să compare atât condiţiile de muncă, cât şi nivelul de trai. Când au lucrat în Rusia erau exploataţi în adevăratul sens al cuvântului: lucrau câte 16-18 ore pe zi, adeseori nu erau plătiţi, erau cazaţi în containere fără condiţii minime de igienă, nu aveau contract de muncă legal şi riscau oricând să fie expulzaţi. În schimb, în Uniunea Europeană majoritatea moldovenilor au un contract de muncă legal, au condiţii civilizate de trai, salariile sunt mult mai mari decât în Rusia şi chiar primesc alocaţii pentru copiii lor, chiar dacă ei se află la şcoală acasă, în R. Moldova.

Moldovenii din Uniunea Europeană au putut să compare nivelul de trai din Rusia cu cel din Uniunea Europeană. Tot mai mulţi moldoveni care au lucrat în Rusia se străduie să obţină actele necesare pentru a merge la muncă în Uniunea Europeană. Între moldoveni există o solidaritate de grup bazată pe relaţii de prietenie şi rudenie, aşa numita cumătrie, ceea ce funcţionează ca un mecanism de sprijin reciproc în identificarea celor mai bune oportunităţi. Adică, un moldovean aduce un alt moldovean la muncă sau la studii peste hotare.

Potrivit Ministerului de Externe de la Chişinău, ar fi peste 850.000 de moldoveni cu drept de vot în diaspora, dintre care circa 350.000 în Rusia. Datele provin din estimări ale ambasadelor, fără să existe posibilitatea unei socoteli corecte. Cel puţin cifra avansată pentru România, de circa 19.000 de moldoveni, este susceptibilă de eroare. Pe lângă studenţii originari din R. Moldova, în România se află multe mii de familii de moldoveni stabiliţi cu reşedinţa şi cu munca aici, plus alte multe mii de familii mixte, în care cel puţin un membru de familie are cetăţenia R. Moldova şi drept de vot. Dar jocul cu numere este la ordinea zilei în politica de la Chişinău!

Echipa lui Igor Dodon a luat din timp măsuri pentru a restricţiona votul diasporei din Uniunea Europeană. A fost inventat un proces de preînscriere la alegeri, cu pretextul de a estima numărul necesar de centre de votare în fiecare ţară. Oficial, această preînscriere nu limitează exercitarea dreptului la vot. Cetăţenii moldoveni care nu s-au înscris în etapa de preînscriere pot să voteze fără absolut nicio restricţie! Comisia electorală centrală a specificat că preînscrierea a fost opţională şi nu îngrădeşte dreptul la vot.

Însă propaganda rusă a falsificat informaţiile şi susţine că „pentru a-şi putea exercita dreptul la vot la alegerile din 1 noiembrie, moldovenii stabiliţi în afară ţării trebuie să se înregistreze prealabil” (articol din 21 octombrie a.c.). Minciună fabricată în laboaratoarele de propagandă ale Moscovei cu scopul de a descuraja participarea moldovenilor din diaspora europeană la vot!

Comisia electorală centrală (CEC) din R. Moldova anunţă foarte clar că „înregistrarea prealabilă este un serviciu opţional prin care puteţi să vă anunţaţi intenţia de a vota” , deci cei care nu s-au înscris pot să voteze fără absolut nicio problemă.

Pentru a determina deschiderea mai multor secţii de votare în Rusia, au fost falsificate cereri de înscriere prealabilă pe numele unor cetăţeni moldoveni care se află în Uniunea Europeană, nu în Rusia. Asociaţii proruse ale moldovenilor din Rusia şi membri ai Partidului Socialiştilor din R. Moldova, care aveau acces ilegal la datele personale ale multor basarabeni, dintre care unii au lucrat în anii trecuţi în Rusia, iar acum se află în UE, au trimis cereri false de preînscriere în numele acelor persoane. Au fost descoperite câteva cazuri chiar de către persoanele pe numele cărora s-au făcut acele falsuri atunci când au vrut să se înregistreze în ţările din UE unde se află. Au aflat cu stupoare că nu se mai pot înregistra pentru că deja exista o cerere depusă în Rusia! Şansele unei anchete pentru descoperirea autorilor acestor falsuri sunt minime într-o ţară în care corupţia este la ordinea zilei. Rezultatul acestei campanii de falsificare este evident: în acest an s-au organizat un număr record de centre de vot în Rusia: 38, aproape dublu faţă de alegerile anterioare!

Pentru a compensa votul diasporei europene, I. Dodon a determinat autorităţile centrale, care oricum îi sunt supuse, să înfiinţeze un număr record de centre de vot speciale pentru votanţii din Transnistria: 42, deşi multe autorităţi locale din dreapta Nistrului s-au opus. Alegătorii din Transnistria sunt aduşi organizat cu autobuzele în centre de votare în satele din dreapta Nistrului, pentru că autorităţile de la Tiraspol nu permit organizarea centrelor de vot pe teritoriul Transnistriei. Însă îşi dau tot concursul în organizarea transportului votanţilor cumpăraţi şi plata lor. Cel mai mare risc la alegerile prezidenţiale este fraudarea alegerilor prin cumpărarea voturilor transnistrenilor. Nu degeaba oficialii europeni şi americani i-au atras atenţia lui Igor Dodon să fie asigurată transparenţa procesului de votare şi evitarea fraudei electorale.

Nu tocmai întâmplător, în zilele trecute Comisia Naţională Anticorupţie (CNA) din Chişinău a trimis doi ofiţeri să ancheteze o posibilă schemă de corupţie la Consulatul R. Moldova din Bucureşti. Presa prorusă din Chişinău titra pe prima pagină ştirea despre corupţia la Consulatul R. Moldova din Bucureşti! Desigur că este treaba autorităţilor din R. Moldova să ancheteze orice suspiciune de corupţie, însă este ciudat că s-au sifonat, se zice, circa 30.000 euro din taxe de câte 35 euro pentru adeverinţe eliberate de consulat, deci cel puţin 850 de documente au fost eliberate fără ca taxa să fie încasată oficial, dar abia acum a fost deschisă o anchetă! În condiţiile în care din luna aprilie a.c. R. Moldova nu mai are un ambasador acreditat la Bucureşti, organizarea centrelor de vot în România este în sarcina Consulatului general. Curat murdar, vorba lui nenea Iancu.

Igor Dodon speră să fie ajutat de pandemie, deoarece va fi greu de gestionat un aflux mare de cetăţeni moldoveni la centrele de vot în ţările în care sunt restricţii de circulaţie în grupuri mai mari. De aceea s-au deschis puţine centre de vot în ţările UE, tocmai pentru a limita exercitarea dreptului de vot de către moldoveni. Mai ales de către cei din Uniunea Europeană.

Rămâne în sarcina moldovenilor din diaspora să decidă dacă vor ca R. Moldova să se alinieze standardelor de viaţă din Uniunea Europeană sau să rămână în sărăcie în umbra Rusiei. Cu cât vor fi mai mulţi moldoveni din UE la vot în 1 şi 15 noiembrie a.c., cu atât şansele dezvoltării economice a R. Moldova sunt mai mari. Moldovenii sunt chemaţi să decidă în primul rând între un orizont de dezvoltare economică în Uniunea Europeană şi unul de stagnare în umbra Rusiei.

Moldovenii s-a săturat de Igor Dodon. Toată lumea din Chişinău spune că el trebuie să plece. Dar nu e suficient să şuşotească, chiar dacă le este frică de oamenii lui Dodon, mai ales după bătaia administrată deputatului socialist Ştefan Gaţcan. Schimbarea se decide prin vot în 1 şi 15 noiembrie 2020.

Moldovenii din diaspora pot să voteze chiar dacă nu au făcut înscrierea prealabilă, care era opţională. Mobilizarea diasporei româneşti la alegerile prezidenţiale din 2019 poate să fie un exemplu bun. Atunci românii din diaspora s-au mobilizat la vot, au comunicat pe reţelele de socializare şi s-au organizat cu transportul către centrele de vot din străinătate. Ba mai mult, au dat telefon acasă, la părinţi şi bunici, şi le-au pus în vedere că, dacă nu votează pentru candidatul pro-european, nu le vor mai trimite bani.

Lista centrelor de vot pentru diaspora moldovenească este disponibilă aici.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite