Datele problemei

Legea votată în Ungaria, se spune în comunicatul Comisiei Europene, introduce noi obligaţii pentru anumite categorii de ONG-uri, cele care primesc fonduri din străinătate în valoare anuală de peste 7,2 milioane de forinţi (aprox 24.000 de euro), acestea fiind obligate să se înregistreze şi să marcheze toate publicaţiile, site-urile web şi materialele de presă cu menţiunea „organizaţii sprijinite din străinătate“ şi să prezinte autorităţilor ungare informaţii specifice privind fondurile primite. Nerespectarea acestor obligaţii este sancţionată în termenii respectivei legi.

Esenţa poziţiei Comisiei Europene a fost sintetizată de prim vice-preşedintele Frans Timmermans care a spus : "Societatea civilă este cadrul societăţilor noastre democratice şi din această cauză nu ar trebui să existe restricţii excesive pentru activitatea sa. Am studiat cu atenţie noua lege asupra ONG-urilor şi am ajuns la concluzia că nu este compatibilă cu legislaţia UE. Mă aştept ca guvernul ungar să intre într-un dialog pentru a rezolva această problemă căt mai rapid posibil. Aşteptăm reacţia autorităţilor din Ungaria în 30 de zile".

Dat fiind că această primă etapă a procedurii de infringement a fost lansată pe 13 iulie, data limită pe care o are la dispoziţie Budapesta pentru formularea unui răspuns este 13 august. Dacă un asemenea răspuns nu va fi trimis sau dacă argumentele părţii ungare vor fi considerate drept nesatisfăcătoare, atunci Comisia Europeană poate decide intrarea în etapa a doua a procedurii şi să trimită Ungariei o nouă scrisoare argumentată, cea denumită „reasoned opinion". Iar dacă va considera necesar, Comisia Europeană poate demara o acţiune împotriva Ungariei la Curtea Europeană de Justiţie.

Foarte neplăcut pentru Ungaria este că ceea ce am descris până acum este a doua foarte importantă procedură de infringement deschisă la adresa sa, mai existând una mai veche, pe tema Legii privind învăţământul superior, ajunsă deja în stadiul doi de procedură. fiind trimisă o "reasoned opinion" pe 13 iulie.

Care sunt argumentele?

Motivaţiile obiecţiilor la Legea privind ONG-urile

- legea interferează excesiv cu drepturile fundamentale înscrise în Carta Drepturilor Fundamentale a UE, mai ales împotriva dreptului la libertatea de asociere. Această lege ar putea să împiedice ONG-urile să primească fonduri din străinătate şi să le pună probleme în desfăşurarea activităţii lor.

- legea introduce restricţii nejustificate şi disproporţionate la libera circulaţie a capitalurilor, aşa cum se garantează în Tratatul privind funcţionarea UE. Noul tip de înscriere, raportare şi obligaţiile de publicitate prevăzute de noua lege sunt discriminatorii şi crează pentru aceste organizaţii o povară administrativă şi reputaţională. Aceste măsuriu pot avea un efect disuasiv asupra primirii de fonduri din străinătate, fiind dificil ca ONG-urile respective să mai primească fonduri.

- legea ridică şi întrebări privind dreptul la protejarea vieţii private şi a datelor personale. Nu asigură un echilibru între nevoia de transparenţă şi dreptul donatorilor şi beneficiarilor de a-şi proteja datele personale. Aceasta priveşte îndeosebi obligaţia de a prezenta autorităţilor din Ungaria mărimea exactă a tranzacţiilor financiare precum şi informaţii detaliate asupra donatorilor, informaţii care urmează să fie făcute publice de către autorităţi

Obiecţiile la legea privind învăţământul superior

Argumentul Comisiei Europene a fost sintetizată de prim-vicepreşedintele Frans Timmermans:

"Legea ungară asupra învăţământului superior restricţionează în mod disproporţional operaţiunile efectuate de universităţi europene şi non-europene şi trebuie să fie readusă cât mai curând în acord cu legislaţia europeană. Aşteptăm timp de o lună o reacţie din partea autorităţilor din Ungaria şi, dacă răspunsul nu este satisfăcător, Comisia poate decide să se adreseze Curţii Europene de Justiţie". Din punctul de vedere al Comisiei Europene, legea respectivă "nu este compatibilă cu libertatea pe care o au instituţiile universitare de a oferi servicii şi de a se stabili oriunde în UE. În plus, autorităţile europene susţin că legea ungară este împotriva libertăţii academice, a dreptului la educaţie şi a libertăţii de organiza o afacere, libertăţi prevăzute şi garantate de Carta Drepturilor Fundamentale a UE şi a obligaţiilor juridice asumate de UE în termenii legislaţiei internaţionale".

Dacă se va ajunge totuşi în faţa Curţii Europene de Justiţie, şansele de câştig ale Ungariei sunt mici, cvasi-inexistente chiar, în condiţiile în care această instanţă a decis în mai multe rânduri că "oferirea de cursuri şcolare la orice nivel de către instituţii care primesc cea mai mare parte a fondurilor din străinătate constituie activităţi economice acceptabile din punctul de vedere al Tratatului. Activităţile educaţionale şi cursurile finanţate în principal din fonduri private sunt permise şiprin Directiva 2006/123/EC, indiferent de faptul că instituţiile respective produc sau nu un profit financiar sau dacă cea mai mare parte a finanţării este oferită de către elevi sau părinţii acestora".

Tehnic, asta ar fi problema. Politic, tema tuturor discuţiilor este Soros şi a sa Open University. Şi, în spatele a toate acestea, o bătălie de foarte mari dimensiuni angajată de liderii diverselor ţări, în primul rând de Trump şi Putin deopotrivă, împotriva filosofiei şi acţiunilor lui Soros acuzate ca fiind destructive şi malefice împotriva democraţiei mondiale.

Tehnic, lucrurile sunt relativ simple şi este clar că argumentaţia Ungariei nu a fost convingătoare, aşa cum s-a văzut şi în dezbaterea organizată în Parlamentul European, chiar în prezenţa lui Viktor Orban...Dar decizia va fi una strict tehnică sau una politică? Sau cea tehnică va fi instrumentalizată politic aşa cum tinde să înceapă acum să facă discursul populist-naţionalis al lui Orban care acuză "inchiziţia" birocraţilor de la Bruxelles puşi să acţioneze împotriva ţării sale şi a Poloniei, legătură circumstanţială deloc evidentă. Tensionând vizibil relaţiile şi aşa încordate între Bruxelles, Budapesta şi Varşovia.

Va aduce voturi naţionale o asemenea argumentaţie? Asta este întrebarea care-l intresează pe Victor Orban. De partea cealaltă, Comisia Europeană va merge mai departe pe drumul său de "gardian al Tratatelor" poziţie care, din punctul său de vedere, justifică legal acţiunile dure care se profilează împotriva Ungariei şi, extrem de probabil, împotriva Poloniei.

Încleştare de forţe din care au de pierdut atât instituţiile europene, credibilitatea generală a proiectului european, dar şi cetăţenii ţărilor respective din banii cărora vor fi plătite eventuale amenzi decise de Curtea Europeană de Justiţie. Până la urmă, aceasta este întrebarea la care există mereu un răspuns, mereu plătit de contribuabilii care par să suporte mult şi multe, cu spatele exersat să suporte urmările unor bătălii care, din nefericire, multe dintre ele, nu sunt şi nici nu vor fi ale lor.

Aveţi AICI prezentarea în detaliu a procedurii de infringement şi, foarte interesant şi instructiv, puteţi consulta AICI reglementările existente privind sancţiunile financiare care, odată aplicate, sunt plătite de fiecare Stat Membru din propriul buget.