Ceban l-a felicitat pe Năstase menţionând însă că votul a fost unul politic şi geopolitic şi mai puţin axat asupra programelor celor doi candidaţi. Tocmai aceasta este situaţia pe care politicienii de la Chişinău trebuie să o înţeleagă, căci într-o ţară sfâşiată identitar comportamentul electoratului nu poate fi altul. Şi nu în ultimul rând, cei din Chişinău s-au văzut nevoiţi a vota răul cel mai mic, nu neapărat pentru că Ceban nu ar avea calităţile necesare pentru a fi un bun edil, însă în capitala Republicii Moldova nu a fost ales niciodată, începând cu anii 90, un candidat prorus, antieuropean şi, mai ales, unul antiromân.

Candidatul socialiştilor, Ceban, a fost conştient de toate acestea, încercând, printr-o campanie electorală destul de bine - dar nu şi suficient - realizată, să schimbe percepţia publică asupra mizei electorale, ceea ce nu i-a reuşit însă. Nu în cele din urmă, ţinând cont de prezenţa mică la urne, dar şi de categoriile sociale ale votanţilor, putem spune că socialiştii au atins maximul din capacitatea lor electorală, iar bazinul de votanţi din Capitală nu este unul îmbucurător pentru ei la alegerile din 2019.

De cealaltă parte, Năstase va trebui să gestioneze cu mare atenţie succesul, cu atât mai mult cu cât are la dispoziţie doar un an până la întoarcerea la urne, iar unele dintre promisiunile sale electorale sunt utopii, pentru că numai realizarea unui audit în cadrul primăriei şi a întreprinderilor municipale pe baza căruia să ia deciziile cele mai optime ar dura mai mult de un an de zile.

Cu toate acestea, dincolo de rezultatul alegerilor, drumul european al RM este departe de a fi unul cert, alegerea lui Năstase fiind privită de către unii observatori ai scenei politice de pe Bîc ca succesul unor oligarhi moldoveni aflaţi în exil.

Victor şi Viorel Ţopa, căci despre ei este vorba, se află acum în Germania, ca urmare a conflictului cu Vladimir Plahotniuc, fiind condamnaţi de către justiţia de dincolo de Prut pentru diferite infracţiuni. Legăturile dintre cei doi fraţi şi Andrei Năstase sunt destul de evidente şi cunoscute în presa din RM, Năstase fiind, de altfel, şi finul lui Victor Ţopa. O analiză elocventă în acest sens este făcută de către RISE Moldova, în 2016, fiind disponibilă aici.

În acest context, Năstase este privit ca un viitor prezidenţiabil, iar primăria Chişinăului ar fi doar o trambulină pentru acesta. În acest scenariu, cu un Andrei Năstase preşedinte al RM, am putea asista la o reaşezare a conflictului între oligarhii din această ţară.

Mai mult, se aşteaptă foarte probabil ca la alegerile prezidenţiale Năstase să întoarcă sprijinul politic de care a beneficiat acum către Maia Sandu, liderul Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), ori în sens contrar ar risca să divizeze şi mai mult dreapta politică din RM.

Sunt multe mize în jurul lui Năstase, ceea ce face ca sentimentul euforic privind alegerea sa să fie unul ponderat la Bucureşti. Cu toate acestea, actualul primar al Chişinăului poate stinge toate aceste suspiciuni prin politici ferme, susţinând drumul european al RM. Mingea este în terenul său.