Guvernul de coaliţie între ÖVP şi Verzi se menţine la putere în Austria mai degrabă datorită disensiunilor din opoziţia dominată de partidul populist de dreapta FPÖ, social - democraţi şi partidul libreral Neos. Verzii nu doresc să se alăture unei coaliţii inexistente şi preferă să rămână în continuare la guvernare. Preşedintele van der Bellen care provine din partea Verzilor a realizat faptul că situaţia generată de scandalul de corupţie în care este implicat Kurz riscă să afecteze nu doar ÖVP dar şi pe Verzi şi a dat un mesaj prin care a cerut scuze alegătorilor pentru scandalurile politice.

Momentan, Kurz conduce grupul parlamentar ÖVP şi partidul are control total asupra guvernării, deoarece Schallenbrerg a fost promovat de Kurz şi a declarat foarte tranşant la preluarea mandatului de Cancelar că va aplica întocmai politicile decise la nivelul partidului. Deşi au existat speculaţii că retragerea strategică în Parlament a fost făcută pentru a beneficia de imunitate, Kurz a afirmat că, dacă va fi inculpat oficial, nu va invoca imunitatea pentru a scăpa de răspundere. Deocamdată, ancheta este in rem, nimeni nu este implicat oficial dar au fost făcute investigaţii şi preluate probe de la sediul Cancelariei Federale, de la sediul ÖVP şi de la cel al unui important concern de presă, Österreich. Acesta a primit 1,33 milioane de euro pentru reclame distribuite de Ministerul Finanţelor care se pare că ascund publicitate electorală mascată. O angajată a unui institut de sondare a fost arestată, acuzată că a şters date care dovedeau legătura cu ministrul finanţelor dar ulterior a fost eliberată şi este cercetată în stare de libertate. Deocamdată, nu se cunosc toate consecinţele acestei afaceri de partid. Nu este clar dacă vor fi politicieni inculpaţi oficial. Cu toate acestea, ancheta a produs deja efecte politice.

Kurz a evitat pentru a doua oară plecarea de la guvernare, după episodul din 2019 (scandalul Ibiza) care a marcat plecarea FPÖ şi ulterior cooptarea Verzilor. Ascensiunea lui Kurz a fost cu totul remarcabilă: secretar de stat la 24 de ani, ministru de externe la 27, printre cei mai tineri prim - miniştri din lume după alegerile parlamentare din 2017. Autoritatea sa în cadrul ÖVP nu este deloc contestată nici în prezent. Kurz a reuşit performanţa de a se alia iniţial cu populiştii de dreapta, iar ulterior cu ecologiştii, partidul său fiind favorabil ambelor tipuri de alianţă. Austria a devenit astfel un caz unic în Europa: sunt ţări care aplică practica izolării partidelor populiste şi ţări care consideră că de fapt cooptarea acestora la guvernare îi va afecta în primul rând pe populişti. Germania a practicat de mult timp şi va practica şi în continuare tactica izolării AfD la nivel federal. Franţa procedează la fel cu Rassemblement National. Austria a ales calea unor coaliţii conservatoare şi populiste - experiment care nu a funcţionat dar care a permis totuşi supravieţuirea politică a lui Kurz. CDU i-a reproşat lui Kurz această asociere dar treptat au apărut voci care au afirmat că în Germania este nevoie de un politician de tipul lui Kurz care ar putea permite relansarea partidului. Căderea lui Kurz a creat o undă de şoc nu neapărat la Viena, ci la Berlin, mai ales după ce se credea că CDU în opoziţie va putea urma modelul ÖVP sub conducerea lui Kurz - cu condiţia să apară un lider pe modelul acestuia.

Unda de şoc a schimbărilor politice de la Viena s-a resimţit însă cel mai puternic la Bruxelles. PPE s-a aflat la putere până nu demult în Germania, Franţa, Italia, Spania şi Polonia - statele care asigură cel mai mare număr de membri ai Parlamentului European. În acest moment, conservatorii sunt la putere în Polonia, în Germania vom asista în curând la crearea unei coaliţii între social - democraţi, ecologişti şi liberali, în Franţa liberalii lui Macron încă domină, în Spania social - democraţii sunt la guvernare. Speranţa PPE era legată până nu demult de doi lideri: Kurz în Austria şi Mitsotakis în Grecia. A mai rămas doar Mitsotakis. Acesta are calităţi certe pentru a deveni noul stindard al PPE, marcând trecerea la o altă generaţie dar grupul PPE este dominat de creştin - democraţii germani care vor avea mult timp reticenţe la adresa unui grec. PPE îşi pune mari speranţe în prezent în revenirea lui Donald Tusk la putere în Polonia dar este greu de crezut că se va accepta revenirea sa în nucleul dur de putere al PPE, după ce a renunţat la poziţia de preşedinte al PPE atunci când a decis să revină în politica naţională.

Criza de leadership la nivelul PPE este consecinţa scăderii opţiunilor pentru populari în majoritatea statelor europene. În ultimii ani, partidele care fac parte din PPE au pierdut multe voturi în detrimentul partidelor populiste. Mulţi dintre cei care abandonaseră partidele de centru - dreapta s-au regăsit în discursul radical conservator al unor partide populiste. În acelaşi timp, unii dintre alegătorii partidelor de centru - dreapta din PPE au găsit atractiv discursul partidelor liberale care fac parte din Renew Europe. Nu este încă foarte clar dacă punerea în centrul atenţiei a temei schimbărilor climatice a generat deja sau va genera o nouă migraţie a voturilor dinspre centru - dreapta înspre Verzi. Cert este că în Germania o parte importantă a voturilor pentru Verzi a venit din partea unor vechi alegători ai CDU. Kurz a anticipat într-un fel o astfel de evoluţie şi i-a cooptat pe Verzi la guvernare pentru ca aceştia să nu mai deţină monopolul unor teme politice.

Marea dilemă pentru PPE în prezent este cum să abordeze principalele teme de pe agenda europeană pentru a recâştiga voturi la alegerile naţionale. Un accent mai mare pe migraţie îi va îndepărta pe unii alegători seduşi mai degrabă de mesajul tolerant liberal promovat de partidele Renew Europe. O atenţie mai mare acordată schimbărilor climatice nu garantează neapărat migraţia în sens invers, de la Verzi la populari.

Poate că tocmai figura lipsită de carismă a noului Cancelar austriac Schallenberg este profilul pe care PPE îl caută: tehnocrat dar dispus să gestioneze cu succes situaţii politice; conservator datorită originilor nobiliare dar modern, prin opţiunea de a fi prezent mereu la locul potrivit cu răspunsul potrivit. Kurz a fost o opţiune pentru o nouă imagine a ÖVP şi implicit a PPE: modern dar conservator, tânăr şi cu experienţă politică. Este posibil însă ca acest profil care era soluţia la nivel european pentru PPE în 2017 să nu mai fie la fel de apreciat în 2021. Între timp, peisajul politic este fundamental schimbat: populiştii au oscilat de la extaz la agonie din cauza pandemiei, ecologiştii câştigă din ce în ce mai multe voturi, liberalii au redevenit o opţiune mainstream, stânga produce lideri carismatici de tip Costa sau Scholz, ceea ce nu s-a mai întâmplat de multă vreme. Opţiunile politice sunt în continuă schimbare în Europa. Partidele populare vor trebui să redescopere strategia de succes catch-all party care le-a asigurat dominaţia politică vreme îndelungată, încercănd să integreze cât mai multe curente politice.