Cum subminează Rusia ordinea politică din Europa de Est

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul maghiar Viktor Orban
Preşedintele rus Vladimir Putin şi premierul maghiar Viktor Orban

Politica Moscovei de a-şi extinde influenţa în ţările europene nu se mai reduce doar la susţinerea formaţiunilor eurosceptice şi de extremă-dreapta, ci vizează chiar distrugerea statului de drept. Iar Vestul are partea sa de vină.

Ţările din Europa de Est răsuflau uşurate în urmă cu aproape 30 de ani, când scăpau de sub jugul sovietic. Numai că, între timp, lucrurile s-au schimbat. Multe dintre ele se aliază acum cu Rusia, departe de a fi devenit în toată această perioadă un stat de drept.

Iar această apropiere are loc pentru că autoritarismul lui Putin, care pune accent pe conservarea valorilor, este perceput drept atractiv de acele ţări europene care se simt ofensate cultural de către Occident, scrie profesorul de istorie a Europei de Sud-Est Oliver Jens Schmitt de la Universitatea din Viena într-un articol de opinie publicat în cotidianul elveţian „Neue Zürcher Zeitung“. 

Moscova profită de această situaţie pentru a-şi extinde influenţa pe cât posibil. În plus, faptul că în ţări precum Italia şi Austria au intrat la guvernare partide pro-ruse o ajută.

Desigur, preşedintele rus, Vladimir Putin, continuă să susţină că nu încearcă sub nicio formă să slăbească Uniunea Europeană, fapt pe care l-a subliniat recent şi într-un interviu acordat postului ORF, cu ocazia vizitei sale oficiale în Austria de la începutul acestei luni, de altfel prima de această natură efectuată în străinătate după preluarea noului său mandat prezidenţial.

Şi chiar dacă această afirmaţie a lui Putin i-a făcut pe unii să ridice din sprâncene, în multe locuri ea a fost bine primită, chiar aprobativ. 

În momentul de faţă, afirmă profesorul de la Universitatea din Viena, influenţa rusă nu se mai limitează la nivelul extremiştilor de dreapta, naţionaliştilor şi partidelor eurosceptice. Braţul Moscovei ajunge până la nivelul formaţiunilor social-democrate, liberale şi conservatoare. Totodată, faptul că foşti lideri occidentali lucrează pentru Gazprom sau pentru oligarhi ruşi vorbeşte de la sine.

Anul 2015, punctul de cotitură

La această situaţie s-a ajuns în special din cauza diferenţelor de percepţie şi mentalitate dintre statele est-europene şi cele vest-europene, diferenţe care au devenit puternic vizibile în urmă cu trei ani, odată cu izbucnirea crizei refugiaţilor. 

Înainte de acest moment, afirmă Oliver Jens Schmitt în articolul din „Neue Zürcher Zeitung“, în Uniunea Europeană nu se vorbea despre Est şi Vest. Ba chiar extinderea spre răsărit, începută în 2004, părea o poveste de succes. 

Însă în 2015, discuţiile despre modul în care ar trebui rezolvată criza migranţilor au dus la formarea a două tabere: una a noilor state membre şi una în care se află Comisia Europeană şi guvernul german. 

Şi în toată această dezbatere au ieşit la suprafaţă puncte de vedere despre valori şi istorie ce nu au fost abordate în timpul negocierilor de aderare. Cei din Europa Centrală şi de Est se simţeau cetăţeni europeni de mâna a doua. Iar faptul că marile concerne internaţionale le ofereau produse de o calitate mai slabă decât cele din vestul Europei le completa această imagine. 

Mană cerească pentru Rusia

Acest sentiment de respingere, care nu a fost înţeles în totalitate în Vest, s-a transformat rapid într-unul dintre cele mai eficiente instrumente ale Moscovei pentru a influenţa politica. 

Căci, spre deosebire de statele UE, care nu sunt toate pe aceeaşi lungime de undă, Rusia urmăreşte o strategie de politică externă clară. Iar aceasta nu are ca scop numai hegemonia în fostul teritoriu sovietic, ci şi în fostele state-satelit, care se află acum sub umbrela NATO şi UE. Zdruncinarea sistemelor democratice din ţările europene reprezintă o parte esenţială a strategiei Kremlinului, consideră profesorul de istorie de la Universitatea din Viena. 

De asemenea, chiar dacă multă vreme s-a spus că Moscova mizează în special pe nevoia europenilor de gaz natural şi pe intimidarea militară, începând din 2015, Rusia şi-a adăugat în arsenal ceea ce poartă numele de „soft power“. Propaganda sa antioccidentală are priză.

Pe scurt, aceasta se rezumă la următoarele: Occidentul este decadent moral, îndepărtat de rădăcinile sale culturale, dominat de ideologia de gen, călcat de migranţii din lumea islamică. Iar Rusia este apărătoarea unei culturi creştine şi a valorilor tradiţionale ale familiei.

O eroare cu efecte grave

La rândul ei, UE a deschis un flanc vulnerabil prin politica ei de valori, ce nu rămâne în totalitate necontestată, acest lucru fiind valabil în special în ceea ce priveşte politica socială. Încearcă să determine o schimbare de mentalitate, însă pentru acest lucru a fost nevoie de decenii chiar în ţările din inima Europei.

Iar politicienii aflaţi la conducere în ţările central- şi est-europene au luat act de această greşeală şi au profitat de ea. Printre ei - premierul ungar, Viktor Orban. Deşi nu a criticat mereu nejustificat politicile Berlinului, Orban a ajuns să se radicalizeze, devenind un avocat al sistemului autoritar şi chiar un deschizător de uşi pentru influenţa rusă. 

În acest timp, în România, scrie Schmitt, Biserica Ortodoxă susţine organizarea unui referendum privind valorile familiei, considerat ca homofob, dar care este privit, totodată, cu aprobare de multe persoane, care trec peste scandalurile morale care macină aceeaşi biserică. Iar trolii ruşi folosesc orice ocazie apărută pentru a adânci diviziunile de mentalitate şi culturale din cadrul UE. 

O abordare neunitară a UE

Dar problemele nu se opresc aici. Uniunea Europeană este angajată într-un conflict cu Polonia şi Ungaria pe tema statului de drept, însă nu la fel tratează lucrurile şi în cazul României, care pentru multă vreme a fost singurul exemplu în lupta împotriva corupţiei. În faţa distrugerii statului de drept de către oligarhii de la Bucureşti, Bruxelles-ul reacţionează prin tăcere, scrie profesorul de la Universitatea din Viena. Această inconsistenţă inspiră puţină încredere, adaugă el. 

Potrivit lui Schmitt, care punctează faptul că instituţiile funcţionale reprezintă baza statului de drept şi creează încredere în stat, acum se răzbună însuşi modul în care UE s-a extins spre est.  Odată intrată în bloc, o ţară membră poate încălca grav regulile de bază ale Uniunii fără să se aştepte la sancţiuni. 

În plus, spune el, rapoartele de monitorizare a corupţiei, ca în cazul Bulgariei şi României, s-au dovedit a fi ineficiente. 

Tot acest context este foarte important în acţiunile Rusiei, care nu este puternică prin ea însăşi. 

Influenţa ei este posibilă prin distrugerea statului de drept, o mişcare pentru care elitele politice corupte manifestă un puternic interes. 

Un cerc vicios

Şi, uneori, tocmai fondurile europene fac posibilă corupţia. Companii din statele care fac parte din UE de multă vreme sunt, de obicei, implicate în utilizarea acestora, de exemplu în proiecte de infrastructură. Bănci şi companii din Occident contribuie astfel la apariţia unor structuri corupte.

La acest lucru contribuie şi politicienii europeni şi familiile politice din Parlamentul European. Conservatorii îl legitimează pe Viktor Orban, social-democraţii – cleptocraţia română, scrie profesorul de la Universitatea din Viena. 

Din cauza lăcomiei pe termen scurt, elitele occidentale subminează construirea unui stat de drept stabil în estul UE şi întind Rusiei covorul roşu, este de părere Schmitt.

Soluţia există 

Cine vrea să întărească democraţiile liberale trebuie să identifice şi să combată aceste reţele care se întind la nivelul întregului continent. Iar Uniunea Europeană are posibilitatea de a reduce influenţa rusă. În primul rând prin protejarea instituţiilor robuste. Doar aşa se poate construi încrederea la nivelul societăţii.

 Şi doar aşa poate fi frânat exodul a milioane de cetăţeni din statele membre din estul Europei. Şi tot doar pe baza unui stat de drept stabil poate de poate dezvolta spiritul care permite schimbarea socială şi existenţa unor societăţi deschise.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite