Cum va fi reformată zona euro după 2019

Comisia Eurpeană (CE) a propus miercuri statelor membre UE să înfiinţeze un Fond Monetar European la jumătatea lui 2019, în cadrul unei vaste reforme a zonei euro anunţată de mult timp, relatează AFP.

Aceste propuneri, menite să perfecţioneze Uniunea Economică şi Monetară (UEM), au fost promise în septembrie de preşedintele Comisiei Jean-Claude Juncker, care intenţiona să profite de ”fereastra oportunităţii” oferite de reluarea creşterii economice în UE şi de sfârşitul proceselor electorale în Franţa şi Germania ca să perfecţioneze Uniunea Economică Monetarp (UEM), înainte de alegerile europene din primăvara lui 2019.

Însă ele cad într-un moment nepotrivit pentru un actor de prim-plan, Germania, care încă nu are un guvern, în contextul în care preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a prezentat ideile despre viitorul monedei unice în septembrie la Sorbona, la Paris.

Trei comisari - germanul Günther Oettinger, francezul Pierre Moscovici şi letonul Valdis Dombrovskis - au fost însărcinaţi de Juncker să prezinte aceste propuneri la Bruxelles, miercuri.

Înainte ca ei să apuce să vorbească, unele publicaţii din Germania au atacat Bruxellesul, inclusiv ziarul popular cel mai citit în ţară, Bild, care scria în editorialul de miercuri că această ”Comisie Europeană vrea un Fond Monetar European: acest pachet de Sfântul Nicolae (o sărbătoare populară în mai multe ţări europene) nu le place tuturor celor din UE”.

Comisia propune ”să se transforme Mecanismul European de Stabilitate (MES), un organ interguvernamental de gestionare de criză, creat de cele 19 state membre ale zonei euro, în Fondul Monetar European (FME)”, a anunţat Moscovici.

”Parlamentul European (PE) şi Consiliul (care reprezintă statele membre UE) sunt invitate să adopte această propunere la jumătatea lui 2019”, se precizează într-un comunicat al Comisiei Europene.

MES, care a jucat deja un rol foarte important în ultimul program de ajutorare a Greciei, ar putea astfel să se substituie FMI, cu sediul la Washington, în viitoare programe de ajutorare ale altor ţări aflate în dificultate.

PIERDERE DE INFLUENŢĂ

Finanţat de statele membre, acest FME ar putea astfel să joace un rol de garant al băncilor aflate în dificultate în zona euro, în cazul în care măsurile deja prevăzute de către instituţiile financiare şi statele naţionale în cadrul Uniunii Bancare nu ar fi suficiente.

Executivul european ar dori să vadă acest viitor FME ferm ancorat în reglementările şi competenţele UE, să devină un ”organ comunitar”, ”responsabil în faţa Parlamentului European”, spune Moscovici.

În prezent, MES - condus de un Consiliu al Guvernatorilor alcătuit din miniştrii de Finanţe din ţările membre ale zonei euro - este un organism interguvernamental.

Această idee de a-l transforma în organism comunitar riscă să îngrijoreze Berlinul, cel mai mare contribuabil financiar la MES, dar şi alte ţări mari, pentru că ele şi-ar pierde din influenţă.

Drepturile de vot în MES sunt proporţionale cu contribuţia la capital.

Actualul preşedinte al Eurogrupului, olandezul Jeroen Dijsselbloem, nu mai este entuziasmat, de altfel. ”Eu cred că acest caracter interguvernamental al MES ne-a ajutat să creăm încrederea între statele membre”, sublinia el recent.

Între celelalte propuneri ale Comisiei, se află ideea unui ministru european al Finanţelor, care ar urma, potrivit viziunii lui Juncker, ”să cumuleze funcţiile de comisar european pentru Afaceri Economice şi Monetare şi de preşedinte al Eurogrupului” - un cenaclu în care se reunesc lunar miniştii Finanţelor din zona euro.

Germanii au avertizat deja că totul depinde de competenţele pe care le va avea.

Comisia propune totodată crearea ”unei linii bugetare pentru zona euro”, care va fi ”inclusă în bugetul UE”, o propunere ce pare să meargă mai puţin departe ca cea a lui Macron, care este în favoarea unui buget al zonei euro, ceea ce ar permite ”să se strângă bani în comun”.

Aceste propuneri vor fi discutate pentru prima oară de şfii de stat şi de guverne la un summit special, la jumătatea lui decembrie, la Bruxelles, consacrat Brexitului.

Propunerile Comisiei nu sunt ”în mod clar finalul poveştii”, a subliniat la începutul săptămânii o surs diplomatică de la Bruxelles.