Cum au reacţionat finlandezii după ce au aflat că sunt din nou cel mai fericit popor din lume: „Vorbeşti serios”? Ce au observat autorii studiului ONU

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Finlanda a fost declarată cea mai fericită ţară din lume pentru al patrulea an consecutiv, potrivit raportului anual al ONU publicat luna trecută, care măsoară nivelul de fericire la nivel global. Dar ce înseamnă o ţară fericită?

Un popor melancolic şi rezervat conform propriei descrieri, Finlanda are o zicală: „Fericirea se va sfârşi mereu în lacrimi”. Când au auzit că ţara lor a ieşit din nou prima în topul fericirii, finlandezii au fost nedumeriţi: „Pe bune?”

După impunerea restricţiilor anti-pandemie, finlandezilor nu le-a lipsit umorul: „De ce nu putem rămâne la distanţa noastră obişnuită de patru metri?

„Patru ani la rând e deja exagerat”, a reacţionat la publicarea raportului Jukka Lindstrom, scriitor şi comediant, relatează New York Times. El a notat că finlandezii au parte de vremea groaznică din Londra în fiecare zi dar are o expplicaţie proprie: „Există ceva în istoria noastră care a antrenat în noi ca naţiune o stimă de sine scăzută, pentru că mereu ne simţim inferiori”.

Shun Wang, profesor la Şcoala KDI de politici publice şi management din Coreea de Sud, unul  din autorii raportului, a explicat ce urmăreşte sondajul Galup, aplicat anual la peste 350.000 de oameni din 95 de ţări. 

„Credem că aceste evaluări subiective sau autopercepute sunt mijloace mai de încredere de măsurare a calităţii vieţii”, a spus el. Respondenţii trebuie să evalueze pe o scară de la 1 la 10 răspunsuri la întrebări precum: „Cât de mult ai râs/zâmbit ieri?”, „Ai învăţat sau ai făcut ceva interesant ieri?”, „Ai fost tratat cu respect pe parcursul întregii zile?”.

Alte întrebări au fost legate de nivelul de încredere în ceilalţi. Autorii au constatat că cei care au răspuns „foarte probabil” la întrebarea dacă un poliţist sau străin le-ar înapoia un portofel pierdut au obţinut în medie un scor mai mare la evaluarea nivelului de fericire,

Autorii au explicat că deosebirile dintre ţări în privinţa gradului de fericire au la bază şase categorii ale calităţii vieţii într-o ţară: PIB-ul pe cap de locuitor, suport social, speranţa de viaţă, libertatea de alegere, generozitatea şi percepţia nivelurilor de corupţie.

Wang a fost surprins de unele rezultate: de pildă, ţările est-europene aflate destul de jos pe listă, în ciuda unor venituri bune, în timp ce în America de Sud lucrurile stăteau invers - oamenii tindeau să fie fericiţi, deşi nivelul lor de trai era relativ scăzut.

 

De ce sunt mai fericiţi finlandezii

O societate egalitară, în Finlanda oamenii nu sunt într-o cursă cu celelalte familii şi propunându-şi să ţină paşii cu ele.

Antti Kauppinen, profesoară de filosofie la Universitatea din Helsinki, spune că aici oamenii stau bine în comparaţiile sociale.

„Asta începe cu educaţia: toată lumea acces la educaţie bună. Diferenţele între venituri şi avuţie sunt relativ mici”, a explicat aceasta.

David Pfister,un arhitect care a venit din Austria să locuiască într-o suburbie din Helsinki, Oulunkyla, spune că i-ar putea descrie pe finlandezi mulţumiţi dar i-ar fi dificil să estimeze dacă sunt şi fericiţi.

„Copilul ne-a crescut nivelul de fericire”, spune soţia sa Veera Yliniemi, o profesoară. Un vecin din aceeaşi suburbie, Janne Berliini, 49 de ani, consideră se poate socoti fericit: „Am munca. Lucrurile fundamentale sunt toate în regulă”.

De asemenea, finlandezi au tendinţa de a avea aşteptări realiste cu privire la viaţă. Iar dacă li se întâmplă ceva extraordinar, care le depăşeşte aşteptările preferă o atitudine modestă şi chiar autoironizarea printr-o glumă unei făliri în gura mare, spune Sari Poyhonen, profesoară de lingvistică la Universitatea din Jyvaskyla. Finlandezi sunt aşi în a-şi ţine fericirea secretă, doar pentru ei

Raportul asupra ţărilor fericite nu a făcut senzaţie în presa finlandeză, care abia i-a dedicat câteva rânduri.

„Finlanda a rămas cea mai fericită ţară din lume”, se arată într-un articol scurt publicat pe pagina 19 a cotidianului Ilta-Sanomat.

Top 10 pe 2021 arată astfel: Finlanda, Islanda, Danemarca, Elveţia, Olanda, Suedia, Germania, Norvegia, Noua Zeelandă,Austria (România e pe 46 din 149, Franţa de 20).

SUA sunt abia pe 14, mai jos decât Irlanda şi mai sus decât Canada, remarca New York Times. Wang explică că rezultatele pot fi determinate de dependenţa de droguri, lipsa accesului la îngrijire medicală şi inegalitatea de venituri.

Finlanda nu e nicidecum perfectă: naţionalismul este în creştere, iar rata şomajului e la 8.1%, peste media UE de 7.5%.

Dar alte lucruri merg strună în Finlanda: dincolo de sistemul public de învăţământ, unde copii nu dau teste peste teste, dintre cele mai bune din lume, colegiul e gratuit. Există un sistem de asigurări sociale de stat, iar grădiniţele sunt accesibile. În plus, dintre ţările europene, Finlanda a fost puţin afectată de pandemie, fapt pus de experţi pe seama încrederii ridicate în guvern şi rezistenţa scăzută la respectarea restricţiilor.

Heikki Aittokoski, corespondent de afaceri internaţionale la Helsingin Sanomat, cel mai important cotidian finlandez a mărturisit că pentru el diferenţa izbitoare faşă de celelalte ţări în care a călătorit pentru documentarea unei cărţi - Marea Britanie, Bhutan, Costa Rica, Botswana, Danemarca şi SUA -sunt aspectele vieţii obişnuite pe care le considera de la sine înţelese în Finlanda, dar care lipseau în celelalte.

De pildă finlandezii au încredere unii în alţii. În Helsinki, copiii de şapte ani merg singuri dimineaţa la şcoală, fără a exista temeri privind siguranţa lor.

„Asta e o definiţie compactă a fericiri finlandeze. Înseamnă că am făcut ceva bine”, spune Aittokoski 

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite