Cum va răspunde Rusia la o prezenţă militară permanentă a SUA în Polonia

Cum va răspunde
Rusia la o prezenţă militară permanentă a SUA în Polonia

Andrej Duda si Donald Trump FOTO EPA-EFE

Polonia a curtat de multă vreme Statele Unite pentru ca americanii să aibă o prezenţă militară permanentă pe teritoriul său, care să fie ca o baricadă împotriva influenţei ruse. În ciuda apelului făcut de Varşovia, Washingtonul a rămas la o abordare defensivă mai flexibilă în această ţară. Însă acest lucru s-ar putea schimba acum că Donald Trump este la cârma SUA.

De mai bine de un an, SUA şi Polonia poartă discuţii referitoare la un asemenea acord, despre care oficialii polonezi au spus că ar putea fi finalizat până pe 1 septembrie. Însă o asemenea prezenţă americană permanentă aproape de Rusia va determina cu siguranţă Moscova să-şi sporească propria sa prezenţă militară în apropiere de graniţele Poloniei – plasând Varşovia chiar în mijlocul competiţiei de putere din ce în ce mai fierbinţi dintre Moscova şi Washington, subliniaza Stratfor.
 
Tabloul general
 
Competiţia militară devine un aspect din ce în ce mai important în confruntarea SUA-Rusia. Acordurile dintre Washington şi Moscova, privind controlul armamentului  precum Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF) şi Noul START au fost recent supuse unor presiuni, în contextul acuzaţiilor reciproce de încălcare a acestor înţelegeri. Între timp, atât forţele ruse, cât şi cele occidentale şi-au sporit eforturile de securitatea de-a lungul graniţelor europene, sub forma unor desfăşurări de arme şi a unor exerciţii militare din ce în ce mai frecvente.
 

O ţară pe fronturile inamicilor

 
Aflată pe liniile de front a forţelor Rusia-Occident din Europa Centrală şi de Est, Polonia a încercat de mult să obţină un angajament de securitate mai profund din partea Statelor Unite. În ciuda aderării sale la NATO în 1999, ţării încă îi lipseşte o prezenţă NATO permanentă şi clară pe care statele vestice precum Germania sau Italia o au.
Astfel, Polonia încă se simte vulnerabilă la influenţa rusă. Şi conflictul din Ucraina, din 2014 – în timpul căruia Rusia a anexat Crimeea şi a susţinut un conflict separatist ăn estul Ucrainei, după Euromaidanul din Kiev – a confirmat aceste temeri. Deşi Ucraina nu este membru NATO precum Polonia, perioada tumultoasă a fost privită foarte serios de Varşovia, disponibilitatea Rusiei de a desfăşura acţiuni militare împotriva intereselor occidentale din teritoriile aflate la graniţele sale fiind o reamintire de expunerea Poloniei în faţa Moscovei.
Însă, de altă parte, conflictul din Ucraina i-a oferit Poloniei şi o oportunitate de a se folosi de poziţia sa de  pe liniile de front ale confruntării Rusia-Occident. Varşovia – alături de statele baltice, Estonia, Letonia şi Lituania – au obţinut o prezenţă militară americană şi a NATO în forma unei rotaţii semipermanente de 4.500 de soldaţi. Având rolul unui zid de apărare împotriva unei eventuale acţiuni a Rusiei, aceste forţe au desfăşurat exerciţii militare mai dese şi mai complexe, pe uscat, în aer sau pe apă, în ultimii ani, întărind nivelul de angajament defensiv oferit acestor state NATO aflate în prima linie.
 

Polonia îi face curte Casei Albe

 
Totuşi, o astfel de desfăşurare nu a satisfăcut dorinţa Poloniei de a avea o prezenţă americană permanentă pe teritoriul său. Însă alegerea lui Trump în 2016 a oferit Varşoviei o nouă oportunitate de a-şi atinge scopul. În ultimii trei ani, Guvernul polonez s-a poziţionat drept un susţinător-cheie al iniţiativelor americane în ceea ce priveşte NATO şi Uniunea Europeană. Trump a insistat ca ţările NATO să cheltuiască cel puţin 2 la sută din PIB pe apărare, lucru pe care doar Polonia şi alte câteva ţări NATO l-au îndeplinit până acum.
 
În ultimul an, Polonia s-a aliniat şi cu alte priorităţi importante stabilite de Casa Albă, inclusiv susţinerea sancţiunilor americane împotriva Iranului, creşterea achiziţiilor de gaze naturale din SUA, susţinerea eforturilor americane de a împiedica proiectul ruso-german Nord Stream 2, luarea în calcul a interzicerii gigantului chinez Huawei de a dezvolta infrastructura 5G a Poloniei (la cererea Washingtonului), din ce în ce mai multe achiziţii militare de la americani, inclusiv planurile de a cumpăra avioane de luptă.
 
Astfel de eforturi au plasat Polonia într-o poziţie puternică pentru a convinge Washingtonul să formeze o bază militară permanentă pe teritoriul său.  În timpul unei întâlniri cu Donald Trump, din septembrie, preşedintele polonez Andrej Duda a oferit SUA 2 miliarde de dolari în finanţări pentru o bază militară lângă fluviul Vistula, la graniţa estică a Poloniei, sugerând chiar ca aceasta să fie denumită „Fort Trump“.
 
În lunile care au urmat, negocierile privind înfiinţarea unei baze militare permanente a SUA în Polonia au progresat repede, oficialii americani indicând un format diferit de cooperare militară între cele două ţări. În locul construirii unei singure baze militare mari, Washingtonul a propus dispersarea soldaţilor americani în mai multe baze deja existente în Polonia, precum Redzikowo, Poznan şi Orzysz.
 
Tot în cadrul acestui plan, Washingtonul a propus construirea unui depozit de armament al NATO în Powidz, alături de desfăşurarea unui personal militar adiţionat de 1.000-1.500 de membri. Şi deşi această propunere este mult mai modestă decât cea originaşă prezentată de Polonia (care sugera o divizie de aproximativ 15.000 de militari americani), ar îndeplini totuşi dorinţa îndelungată a Poloniei de a avea o prezenţă militară americană fixă în ţară.
 

Răspunsul Rusiei: Moscova pariază pe Belarus

 
Indiferent de detaliile referitoare la un potenţial acord militar între Varşovia şi Washington, orice sporire a prezenţei militare a SUA în Polonia – indiferent cât de mică – probabil va determina Rusia să-şi întărească propria poziţie militară. Un potenţial loc pentru o asemenea desfăşurare de forţe ar putea fi Belarus, care reprezintă deja unul dintre partenerii-cheie ai Rusiei, ca membru al Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC). Rusia a considerat de mult timp vecinul său de la vest ca fiind un posibil loc de extindere a influenţei sale militare, în special printr-o bază aeriană din apropierea graniţei Belarusului cu Polonia. Astfel, staţionarea permanentă a forţelor americane în Polonia i-ar putea oferi Rusiei motivaţia de care are nevoie pentru a îndeplini astfel de obiective.
 
Totuşi, în ciuda legăturilor militare strânse dintre Belarus şi Rusia, Minskul a rezistat până acum ideii de a deschide o bază militară rusă pe teritoriul său. Acest lucru vine, parţial, ca urmare a eforturilor preşedintelui Alexander Lukaşenko, care a încercat să păstreze autonomia ţării în faţa vecinului său dominant de la est. De la Euromaidanul din 2014, din Ucraina, Belarusul a încercat să se poziţioneze ca o forţă mediatoare între Rusia şi Occident, în loc să fie doar un pion al strategiei globale a Moscovei. 
 
Vizita preşedintelui polonez Andrej Duda în SUA, care va începe astăzi, 12 iunie, ar putea duce la un progres semnificativ în realizarea unui acord militar, pe care Polonia îşi doreşte să-l finalizeze înainte ca Donald Trump să viziteze Polonia, pentru comemorări referitoare la Al Doilea Război Mondial, pe 1 septembrie. 

Planul va avea două părţi – o declaraţie politică generală şi o a doua secţiune, mai detaliată, care „conţine puncte pe care preşedintele polonez le-a adus în discuţie în timpul ultimei vizite ale sale în SUA, precum Fort Trump“, a declarat, luni, un consilier al lui Andrej Duda.

Polonia a fost în negocieri cu SUA încă de pe vremea administraţiei lui Geroge W. Bush, atunci când voia să găzduiască un complex de apărare antiaeriană pe teritoriul său. Acel acord nu a fost încheiat până la urmă, dar Varşovia a semnat un contract de 4,75 de miliarde de dolari, în martie, pentru a cumpăra sisteme anti-rachetă Patriot.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: