Cum apropie gazoductele ruseşti Europa de un nou război INFOGRAFIE

FOTO Arhivă

Tensiunile dintre Moscova şi Kiev au escaladat dramatic după ce Ucraina a devenit irelevantă geoeconomic pentru Rusia, observă analistul german Andreas Umland.

În primii 20 de ani după destrămarea Uniunii Sovietice, Kievul a avut un avantaj geoeconomic considerabil în raport cu Moscova, putând opri oricând mai bine de jumătate din gazele naturale livrate dinspre Rusia către Europa. Rusia, un petrostat, depinde enorm de veniturile obţinute în urma livărilor de energie pentru a-şi susţine economia şi agenda internaţională. Această interdependenţă economică ţinea în şah Moscova şi oferea o siguranţă geopolitică Ucrainei. Însă poziţia geoeconomică a Kievului faţă de Moscova a început să slăbească odată cu construcţia gazoductelor Nord Stream, menite să asigure o bună parte a transporturilor de gaze din Rusia către Europa direct în Germania via Marea Baltică. Odată ce dependenţa parţială a Rusiei faţă de Ucraina a scăzut, la sfârşitul lui 2012, a fost doar o chestiune de timp până când Ucraina a suferit soarta Republicii Moldova şi a Georgiei, scrie analistul Andreas Umland, referindu-se la războaiele declanşate de Moscova împotriva celor trei foste republici sovietice.

În această ordine de idei, la scurt timp de la inaugurarea Nord Stream 1, în octombrie 2012, Rusia a crescut presiunile economice şi politice asupra Ucrainei. În august 2013, Moscova a blocat timp de o săptămână comerţul cu Kievul, ca un avertisment împotriva semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană. În alte câteva luni, în martie 2014, a lansat o amplă intervenţie militară şi a anexat peninsula Crimeea, ca reacţie la înlăturarea de la putere a preşedintelui ucrainean Viktor Ianukovici, un lider politic prorus care a fugit din Ucraina în urma Euromaidanului. Apoi, în aprilie 2014, a declanşat un război în Donbas prin intermediul grupării paramilitare a veteranului FSB Igor Ghirkin. De atunci, Ucraina se confruntă cu ocupaţia rusă şi un conflict mocnit care se intensifică ocazional şi o ţine departe de perspectiva aderării la UE şi la NATO.

Deja slăbit, avantajul geopolitic al Ucrainei faţă de Rusia s-a redus şi mai mult odată intrarea în funcţiune a conductei Turkstream, via Marea Neagră, în ianuarie 2020. Dacă Nord Stream 2 devine operaţional, sistemul de transport de gaze ruseşti via Ucraina devine redundant, ceea ce poate afecta nu doar Ucraina, ci şi Polonia, Slovacia şi ţările baltice, apreciază Andreas Umland, specialist în spaţiul ex-sovietic la Institutul Suedez de Relaţii Internaţionale, într-o analiză publicată pe site-ul Euractiv.

Austria vrea excluderea gazului din pachetul de sancţiuni

Finalizat, Gazoductul Nord Stream 2 este în proces de autorizare. Însă unele voci influente pe plan diplomatic cer includerea acestui proiect în setul de sancţiuni elaborat împotriva Rusiei în cazul în care atacă Ucraina. O astfel de eventualitate a fost evocată chiar de subsecretarul de Stat al SUA, Wendy Sherman, care s-a deplasat la începutul lui ianuarie la Geneva pentru a discuta cu omologul său rus Serghei Riabkov pe tema pretenţiilor de securitate ale Kremlinului.

Posibilitatea includerii Nord Stream 2 în setul de sancţiuni divizează Europa. Austria, de exemplu, se opune acestei idei. „Noi, în Europa, suntem într-o anumită măsură dependenţi de energia din Rusia. Nu vom putea să schimbăm acest lucru peste noapte, dacă vrem căldură şi electricitate”, a spus ministrul austriac de Externe, Alexander Schallenberg, într-un interviu acordat ziarului „Die Presse”.

Viena încearcă în mod tradiţional să aibă relaţii bune cu Moscova. Unul dintre motivele principale îl reprezintă energia, în contextul în care compania austriacă de petrol şi gaze OMV este unul dintre investitorii proiectului Nord Stream 2.

Dacă poziţia exprimată de Alexander Schallenberg arată că există divergenţe pe tema sancţiunilor pregătite împotriva Rusiei, o declaraţie a cancelarului german Olaf Scholz a stârnit noi semne de întrebare cu privire la angajamentul Berlinului faţă de Kiev în contextul creşterii riscului unei invazii a armatei ruse în Ucraina. După ce a refuzat să livreze arme Ucrainei, Scholz a făcut apel la prudenţă în privinţa sancţiunilor alese împotriva Rusiei. „Prudenţa dictează alegerea măsurilor care vor avea cel mai mare efect, spre deosebire de cele care ar încălca principii convenite împreună. În acelaşi timp, trebuie să luăm în considerare consecinţele (sancţiunilor, n. red.) asupra noastră”, a spus cancelarul german pentru ziarul „Sueddeutsche Zeitung”.

De la Washington, secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, a ţinut să tempereze temerile în privinţa poziţiei rezervate a Germaniei. „Vă pot spune că germanii împărtăşesc pe deplin îngrijorările noastre şi că ei sunt hotărâţi să răspundă rapid, eficient şi într-un front unit”, a declarat Blinken la postul NBC News.