Cum a fost învinsă mafia siciliană. „Prin comparaţie cu liderii din trecut, cei de azi sunt hoţi de găini“

Cum a fost învinsă mafia siciliană. „Prin comparaţie cu liderii din trecut, cei de azi sunt hoţi de găini“

Giovanni Falcone şi Paolo Borsellino, foto Getty Images

Dacă în 1992, Cosa Nostra asasina doi magistraţi italieni şi părea că se luptă de la egal la egal cu statul italian, astăzi, puterea mafiei siciliene este mult diminuată. Eforturile procurorilor, lipsa unui lider şi impactul crizei economice au adus o organizaţie cu un statut aproape mitologic la nivelul unei bande de cartier.

Ştiri pe aceeaşi temă

Crucialul an 1992
 
O privire asupra istoriei Cosa Nostra arată anul 1992 drept unul crucial pentru organizaţia de crimă organizată care a terorizat timp de decenii Sicilia. Procesul Maxi se terminase, 338 de mafioţi au fost condamnaţi la un total de 2,665 de ani de închisoare, iar existenţa Cosa Nostra fusese în final confirmată juridic. Amploarea procesului nu va fi egalată în istoria Italiei, dar la doar câteva luni după acest efort uriaş de contracarare a crimei organizate din sudul peninsulei, mafia siciliană a decis să dea un răspuns: două asasinate care au zguduit Italia.
 
Pe 23 mai, Giovanni Falcone, magistratul care şi-a dedicat întreaga carieră luptei împotriva mafiei, a fost omorât, alături de soţia sa şi trei poliţişti, de clanul Corleonesi într-un atac cu bombă pe o autostradă italiană, în apropiere de oraşul Capaci. Asasinatul fusese plănuit şi executat de Toto Rina, unul dintre cei mai sângeroşi lideri ai mafiei siciliene. Salvatore Cancemi, un pentito – termenul utilizat pentru membrii mafiei care decid să colaboreze cu autorităţile, a descris scena de sărbătoare a mafioţilor atunci când au primit vestea că atentatul a reuşit: Toto Rina a comandat şampanie franţuzească şi a ţinut un toast în cinstea victoriei. La doua două luni distanţă, pe 19 iulie, Paolo Borsellino, o altă figură emblematică a luptei statului italian cu organizaţiile mafiote şi un bun prieten al lui Falcone, a fost şi el asasinat în Palermo.
 
Atacul cu bombă de la Capaci, 23 mai 1992, foto EPA-EFE
 
Puterea mafiei siciliene îşi atinsese apogeul – lovită de procesul Maxi, Cosa Nostra decisese că este suficient de puternică încât să răspundă printr-o luptă de la egal la egal cu statul italian. Miile de soldaţi trimişi în Palermo în urma celor două atacuri cu bombă păreau să prevestească o catastrofă iminentă, notează jurnalistul Lorenzo Tondo într-un reportaj recent pentru The Guardian. Privind înapoi, însă, lucrurile s-au desfăşurat diferit – anul 1992 a marcat începutul sfârşitului pentru Cosa Nostra.
 
Ultimul asasinat atribuit Cosa Nostra pare să releve mai bine decât orice altceva decăderea puterii mafioţilor. Dacă în 1992, sute de kilograme de dinamită erau utilizate în uciderea unor figuri publice de importanţa lui Falcone şi Borsellino, în 2017, doi asasini l-au omorât pe un Giuseppe Dainotti, un boss local al mafiei, în timp ce mergea pe bicicletă către piaţă pentru a-şi face cumpărăturile de dimineaţă. Tondo observă că locuitorii din Palermo au devenit atât de neobişnuiţi cu sunetul armelor pe străzile lor încât au confundat împuşcătura cu un foc de artificii matinal.
 
Cosa Nostra în moarte clinică, lipsită de un lider
 
Moartea clinică a mafiei siciliene a fost anunţată, săptămâna trecută, de fostul procuror şef al Italiei, Giuseppe Pignatone. „Astăzi, mafia siciliană este mult mai puţin periculoasă decât înainte. Astăzi, putem spune că mafia – cea capabilă să omoare magistraţi şi să atace statul – a fost învinsă”, a spus acesta în cadrul unui interviu televizat, acordat la puţin timp după retragerea din activitate. 
 
Declaraţia lui Pignatone este confirmată de mai mulţi experţi. Astăzi, într-adevăr, Cosa Nostra pare mai degrabă o mică banda de cartier decât organizaţia în jurul căreia s-a creat o întreagă mitologie. „Este foarte probabil ca mafia de astăzi să fie cea mai lipsită de putere din istorie”, spune Salvatore Lupo, profesor la Universitatea din Palermo. „Statul italian a obţinut rezultate fără precedent. Presiunile juridice şi criza creată de acestea în ultimii ani sunt ceva ce boşii mafiei nu au experimentat niciodată în întreagă istorie a organizaţiei”.
 
Un factor semnificativ al crizei prin care trece Cosa Nostra este lipsa unui lider care să aibă suficientă autoritate. Peste 4,000 de mafioţi au fost arestaţi în deceniile care au trecut de la cele două asasinate – doar în 2014, 300 de membri ai mafiei au ajuns în spatele gratiile. Cifrele acestea spun multe despre decăderea Cosa Nostra, iar scoaterea infanteriei mafiote de pe străzi este, fără îndoială, crucială. Cea mai importantă arestare rămâne, însă, cea a lui Salvatore „Toto” Riina. Arestat în 1993 şi acuzat de orchestrarea celor două asasinate, precum şi ordonarea a altor 150 de crime, „bestia” Riina – aşa cum era cunoscut în Palermo – a murit în 2017 în timp ce-şi ispăşea o pedeapsă de închisoare pe viaţă.
 
Salvatore „Toto” Riina
 
„Riina a rămas, cel puţin formal, şeful mafiei siciliene până în ziua în care a murit”, spune Sergio Lari, fost procuror anti-mafia. „Este clar, însă, că în ultimii ani nu a mai putut să administreze interesele de afaceri ale organizaţiei, având în vedere starea de sănătatea şi faptul că era izolat în închisoare”. Dar dincolo de formalităţile la care se supun mafioţii, experţii spun că explicaţia pentru lipsa apariţiei unui nou lider este simplă – nimeni n-a avut suficientă autoritate să-l înlocuiască pe Riina. „Prin comparaţie cu liderii din trecut, care au dus un război împotriva statului italian, cei de astăzi sunt hoţi de găini”, a spus sora lui Giovanni Falcone, Maria, pentru The Guardian. 
 
Matteo Messina Denaro, aflat pe fugă încă din 1993, este dat de unele voci drept singurul capabil să conducă întreaga mafie siciliană, dar mulţi experţi nu sunt de acord. „Suntem lăsaţi să credem că prinderea lui reprezintă înfrângerea definitivă a Cosa Nostra, dar Messina Denaro nu se bucură de prea multă legitimitatea printre boşii sicilieni”, explică Lari.  „Messina Denaro este ultimul mohican al mafiei vechi. Poate este bossul întregii provincii Trapani, dar cu siguranţă nu este il capo dei capi al Cosa Nostra. Dincolo de dinamica internă, nu poate avea poziţia asta pentru un singur motiv: Matteo Denaro nu este din Palermo, iar rolul acesta este în mod normal deţinut de bărbaţi din Palermo”.
 
Impactul crizei economice şi puterea crescândă a mafiei calabreze
 
Dincolo de eforturile autorităţilor italiene, ajutate de avansuri tehnologice precum dispozitive de ascultare şi camere ascunse, criza economică care a lovit Italia în ultimul deceniu şi-a lăsat amprenta şi asupra mafiei. Sectorul de construcţii, crucial pentru profiturile mafiei în anii 1970, când doar în Palermo Cosa Nostra controla proiecte de construcţii în valoare de peste 1 miliard de euro, se află astăzi într-un cvasi-abis economic – în ultimii 10 ani, concedieri masive şi falimente ale unui număr semnificativ de firme au decimat investiţiile în construcţii din Sicilia. 
 
Înregistrările obţinute de procurori confirmă şi ele efectele crizei economice asupra mafiei siciliene. „Ce mafie nenorocită mai suntem? Mafia cauzelor pierdute”, spune Alfredo Giordano, un fost mafiot din Palermo, într-o înregistrare, plângându-se că nu mai poate recupera nici măcar nişte lucruri care îi fuseseră furate propriei fete. „Am dat 100 de euro pe cumpărături pentru mama şi 200 la dentist. Ce ne-a mai rămas? Tot ce mai am e mărunţiş”, se plânge soţia lui Salvatore Spica, un lider al mafiei, într-o altă înregistrare. 
 
Declinul mafiei siciliene nu înseamnă şi dispariţia crimei organizate din peninsula italiană. Traficul de droguri indică puterea tot mai mare a ’Ndrangheta, organizaţia mafiotă din Calabria, care a transformat Cosa Nostra într-un simplu cumpărător. „Acolo unde înainte era un monopol absolut din partea Cosa Nostra, lucrurile acum s-au transformat în înţelegeri bilaterale şi adesea de subordonarea cu puternica ’Ndrangheta”, observă Lari. 
 
„Lupta nu s-a terminat”, spune Maria Faclone. „Fratele meu Giovani spunea că mafia este un fenomen uman şi, ca toate fenomenele umane, are un început şi un sfârşit. În ciuda crizei din prezent a Cosa Nostra, sfârşitul nu a venit încă”.
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre: