Cum ameninţă Slovenia intrarea Croaţiei în Uniunea Europeană

Croaţia ar trebui să facă parte din UE începând cu 1 iulie 2013

Croaţia se teme că Slovenia va împiedica mult aşteptata sa intrare în Uniunea Europeană. Tensiunile continue, în mod special cu privire la cea mai mare bancă din Slovenia, ameninţă să provoace o întârziere.

Au existat obstacole în calea statutului de membru al UE pe care Croaţia urmăreşte să îl obţină încă de când ţara balcanică a făcut primul pas spre integrare, acum zece ani. La momentul actual, Slovenia cere o rezolvare a conflictului privitor la Banca Ljubljanska şi la datoriile sale, scrie „Deutsche Welle“, fapt care ar putea încurca integrarea Croaţiei în UE.

Când fosta Iugoslavie s-a destrămat, la începutul anilor 1990, sistemul său bancar s-a prăbuşit şi el. Banca Ljubljanska, al cărei sediu se află în Slovenia, nu şi-a putut plăti datoriile, ceea ce înseamnă că mulţi şi-au pierdut economiile. O parte din datoriile băncii către croaţi – aproximativ 278 de milioane de euro – a fost preluată de către guvernul croat de la vremea respectivă. În 1993, două bănci croate au plătit datoriile foştilor clienţi ai Băncii Ljubljanska.

Ulterior, guvernul croat le-a permis celor două bănci să ceară ca Slovenia să plătească datoriile Băncii Ljubljanska. 

Nimeni nu a îndrăznit să anticipeze cum ar putea arăta un viitor compromis. Ambele tabere au sugerat că au în vedere o soluţie, dar se află sub presiunea timpului – fără o înţelegere cu privire la Banca Ljubljanska, Parlamentul sloven nu va ratifica aderarea Croaţiei la UE.

Procesul de integrare a mai fost întârziat şi înainte de conflictele cu Slovenia. În 2010, această ţară a blocat negocierile dintre Croaţia şi Bruxelles deoarece graniţa dintre cele două ţări din Golful Piran nu a fost stabilită legal. Înainte de această dispută, a mai existat un conflict cu privire la crearea unei zone economice.

Între timp, acţiunile Sloveniei au atras criticile politicienilor europeni.

„Este complet inacceptabil să ţii pe loc expansiunea cu astfel de probleme bilaterale“, a declarat Elmar Brook, preşedinte al Comitetului Afacerilor Externe din cadrul PE.

El învinuieşte şi noile condiţii politice din Slovenia pentru  extinderea conflictului. Premierul Janez Jansa a pierdut recent majoritatea în Parlament după un raport critic al autorităţii slovene anticorupţie, ceea ce este posibil să ducă la organizarea de alegeri anticipate.

Analistul politic Denis Romac de la ziarul croat Novi crede că este în interesul Sloveniei să fie singurul stat din fosta Iugoslavie care face parte din UE. „Nu e vorba doar despre simbolism, ci despre avantajele economice concrete“, spune el. „Slovenia a fost poarta UE către Balcani, iar Ljubljana a profitat mult de asta. Acum, acest rol va fi preluat de către Croaţia“.

Politicienii croaţi au promovat într-adevăr poziţia ţării lor, ca „pod între UE şi vestul Balcanilor“ încă de când au început negocierile pentru integrare. Probabil că au făcut asta puţin prea des şi prea zgomotos pentru a fi pe placul Sloveniei, continuă Romac, dar din punctul de vedere al UE privilegiile Sloveniei au dispărut din cauza politicii iraţionale faţă de Croaţia.

Croaţii au încercat să evite un conflict deschis cu Slovenia, de teama că ar putea pune în pericol statutul de membru UE. Numai euroscepticii din ţară au sperat să exploateze conflictul cu Slovenia pentru a-şi susţine teoriile care vorbesc despre ceea ce ei numesc supunerea faţă de Bruxelles. Cu toate acestea, politicienii croaţi de frunte au spus în mod repetat că îşi vor ajuta inclusiv ceilalţi vecini să se integreze în UE.