Cum au alimentat ştirile false de pe Facebook criza migranţilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Migranţi adunaţi la un centru de logistică şi transport din regiunea Grodno FOTO EPA-EFE
Migranţi adunaţi la un centru de logistică şi transport din regiunea Grodno FOTO EPA-EFE

Promisiunile fără acoperire de pe reţelele sociale, în special Facebook, au agravat criza migranţilor de la graniţa cu Polonia, acţionând ca un accelerator după ce Lukaşenko a relaxat regimul vizelor pentru irakieni. Şarlatani, dornici de a se remarca ca influenceri sau cei care au răspândit dezinformare cu intenţia de a ajuta - migranţii s-au agăţat de orice speranţă şi mână de ajutor.

Mohammad Faraj, 35 de ani, irakian kurd, s-a întors la tabăra împrovizată îngheţată de la graniţa Belarus-Polonia după ce a urmărit cu speranţă şi entuziasm un clip de Facebook care pretindea că Polonia îşi va deschide graniţele la începutul lunii noiembrie: cei ce vor să intre în UE să vină la o benzinărie situată lângă o tabără supranumită „jungla”.

Înşelat, Faraj a petrecut alte 10 zile la graniţa a cărei scenă a descris-o ca „ceva dintr-un film de groază”.

Reţelele sociale, şi mai ales Facebook, au dat un impuls vital mişcărilor regimului Lukaşenko şi forţelor de securitate belaruse ce au împins migranţii peste graniţă - dar au fost şi un catalizator imprevizibil al iluziilor migranţilor care au căzut pradă promisiunilor goale şi înşelătoriilor a tot felul de profitori şi şarlatani.

Unii motivaţi de profit, alţii de atenţia primită ca influenceri online sau de o dorinţă autentică de ajutor, dar nu mai puţin amăgitori.

Faraj, care între timp a fost transferat la un depozit masiv din apropiere alături de alţi 2.000 de colegi de suferinţă, spune că ştirile false de pe Facebook „ne-au turnat noroi în cap şi ne-au distrus vieţile”.

Activitatea pe conturile Facebook în limba arabă şi kurdă legată de migraţia prin Belarus a crescut vertiginos din iulie, spune Monika Richter, coordonatoarea cercetării la Semantic Visions, o firmă de informaţii care urmărit activitatea reţelelor sociale pe parcursul crizei.

„Facebook a exacerbat această criză umanitară”, spune ea.

Contrabandiştii şi-au promovat deschis serviciile pe Facebook, inclusiv prin mărturii video ale migranţilor ce au trecut cu succes graniţa în Germania via Belarus şi Polonia.

Într-o postare, un contrabandist promova „excursii zilnice de la Minsk în Germania, la doar 20 km de mers pe jos”. Călătoria, a avertizat cineva, pe 19 octombrie, „nu este potrivită pentru copii din cauza frigului”. Un alt contrabandist cu numele de utilizator  „Visa Visa” organiza călătorii în Germania din Belarus prin Polonia - un drum între 8 şi 15 ore, avertizând însă: „Nu suna dacă ţi-e frică”.

Vinerea trecută, în ciuda experienţei amare a atâtor promisiuni care s-au dovedit  false, un val de entuziasm a cuprins oamenii descurajaţi înghesuiţi în depozit, după relatări pe reţelele de socializare că încă era posibil să intre în Europa - pentru oricine dispus să plătească 7.000 de dolari unui ghid care pretindea că cunoaşte un traseu uşor peste graniţa Belarus-Polonia şi prin rândurile masive de soldaţi polonezi şi grăniceri de cealaltă parte.

Rekar Hamid, un fost profesor de matematică din Kurdistanul irakian, care plătise deja aproximativ 10.000 de dolari agenţilor de turism din Irak pentru un „ pachet” care trebuia să-l ducă pe el, soţia şi copilul mic în Europa, a respins cu dispreţ cea mai recentă ofertă ca fiind încă o înşelătorie. „Ei tot spun că uşa se deschide, dar uite unde suntem cu toţii acum”, a spus el, făcând semn către o masă de oameni înghesuiţi pe podeaua de beton.

Musa Hama, un alt kurd din Irak ajuns în depozit, a deplâns faptul că nicio verificare a faptelor nu va împiedica oamenii să se agaţe de orice fir de speranţă oferită de Facebook. „Oamenii sunt disperaţi, aşa că cred orice”, a spus el.

Totul a luat amploare la începutul acestui an, când fosta republică sovietică autoritară a relaxat politicile stricte de vize pentru anumite ţări, în special pentru Irak, într-un aparent efort de a stimula turismul într-un moment în care majoritatea occidentalilor stăteau deoparte în urma represiunii brutale a lui  Lukaşenko ca răspuns la alegerile prezidenţiale contestate.

Simţind o oportunitate de afaceri profitabilă, companiile de turism din regiunea semiautonomă a Kurdistanului irakian au început să facă publicitate pe Facebook şi pe alte platforme cu privire la disponibilitatea vizelor pentru Belarus. Contrabandiştii au folosit reţelele de socializare pentru a prezenta Belarus drept o uşă din spate  facilă către Europa.

Din iulie, Semantic Visions a identificat zeci de grupuri Facebook create pentru a împărtăşi informaţii despre rutele de migrare şi utilizate de contrabandişti pentru a-şi face publicitate. Un grup privat intitulat „Migraţia puternicilor din Belarus în Europa” a explodat de la 13.600 de membri la începutul lunii septembrie la aproximativ 30.000 în prezent, potrivit Semantic Visions. Un alt grup, „Belarus Online”, a crescut de la 7.700 de membri la 23.700 în aceeaşi perioadă. Pe Telegram, canalele dedicate Belarusului ca rută către Europa au atras, de asemenea, mii de membri.

   

„Descoperirile noastre dezvăluie măsura în care platformele de social media – în special Facebook – au fost folosite ca piaţă de facto pentru introducerea ilegală în Uniunea Europeană”, a concluzionat Semantic Visions într-un raport recent care a fost difuzat printre oficialii Uniunii Europene.

„Facebook nu îşi ia responsabilitatea în serios şi, drept consecinţă directă a acestui fapt, vedem oameni disperaţi în frig, în noroi, în pădurea din Belarus, într-o situaţie disperată, totul pentru că ei cred dezinformarea care le-a fost furnizată prin Facebook”, a declarat Jeroen Lenaers, un membru al Parlamentului European din Ţările de Jos,  lider al comisiei legislativă care se ocupă de problemele migraţiei.

„Contrabanda de persoane peste graniţele internaţionale este ilegală, iar reclamele, postările, paginile sau grupurile care furnizează, facilitează sau coordonează această activitate nu sunt permise pe Facebook. Eliminăm acest conţinut de îndată ce aflăm despre el,” a transmis compania într-un comunicat trimis prin e-mail. 

Un influencer kurd-german, cunoscut online sub numele de Karwan Rawanduzy, o figură populară printre potenţialii migranţi în Europa, promovează frecvent prin clipurile sale poveşti false, cum ar fi afirmaţia că Polonia şi-ar deschide graniţa la începutul lunii noiembrie.

Postările live ale lui Rawanduzy pe pagina sa de Facebook numită Kurdisch News au avut peste 100.000 de urmăritori înainte de a fi dezactivată în noiembrie, după ce, a explicat influencerul, un politician polonez l-a acuzat public că a contribuit la alimentarea crizei. Pagina conţinea, de asemenea, videoclipuri trimise de migranţi înfometaţi şi înfriguraţi prinşi de-a lungul graniţei.

Contactat telefonic în Hamburg, Germania, Rawanduzy a spus că doar distribuie ştirile din presa germană referitoare la presiunea asupra Poloniei pentru deschiderea frontierei. El a dat vina pe traficanţi şi alte ţări, inclusiv Polonia, pentru situaţia deplorabilă cu care se confruntă migranţii, motivând că pur şi simplu încerca să-i ajute pe solicitanţii de azil.

Rawanduzy, în vârstă de 42 de ani, se descrie ca un activist pentru imigrare şi un fost refugiat care a părăsit Irakul în 2009, la doi ani după ce a fost rănit într-un atentat sinucigaş cu bombă la Erbil.

Faraj este încă furios că i-a urmat sfatul, întorcându-se la graniţă a doua oară de la Minsk. „Toată lumea îl cunoaşte şi toată lumea îl urmează”, a spus el, adăugând: „Karwan ne-a păcălit pe toţi pe Facebook”.

Rawanduzy, proprietarul unui restaurant, a spus că „nu el trebuie să regrete sau să se simtă vinovat”din cauza celor care s-au lăsat convinşi de postările sale. „Guvernul irakian şi kurd ar trebui să aibă aceste regrete din cauza a tot ce-i face pe oamenii să-şi dorească să evadeze.”

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite