Cronica unui eşec: de ce serviciile secrete germane credeau că Afganistanul nu poate cădea înainte de 11 septembrie. Ce a grăbit prăbuşirea guvernului

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Reporterii Der Spiegel au realizat o cronică a eşecurilor responsabililor germani de a evalua situaţia în schimbare rapidă din Afganistan. Deşi au emis avertismente timpurii, serviciile de informaţii externe au fost convinse până în ultimul moment, cu doar câteva zile înainte de preluarea controlului taliban asupra capitalei, că guvernul afgan nu are cum să cadă înainte de 11 septembrie, termenul-limită de retragere a trupelor americane.

Un factor care avea să se dovedească decisiv au fost evacuările ambasadei americane de la Kabul, care au declanşat un fel de reacţie în lanţ, cu totul neaşteptată pentru factorii de decizie de la Berlin. O consolare a fost doar faptul că toată lumea a fost luată prin surprindere de avansul rapid al insurgenţilor, arată publicaţia germană.

Diplomaţii germani de la Kabul au aflat din pură întâmplare că omologii lor americani îşi evacuau personalul din Zona Verde, zona securizată a misiunilor diplomatice internaţionale. Se întâmpla târziu, şi anume pe 14 august, cu doar o zi înainte ca talibanii să intre în Kabul. 

Totuşi au existat avertismente, doar că reprezentanţii guvernamentali nu au ţinut cont de ele la timp.

Pe 9 iunie, ministrul german de Externe Heiko Maas răspundea astfel întrebărilor venite din partea opoziţiei: „Toate aceste întrebări se bazează pe asumpţia că talibanii vor avea sceptrul puterii în următoarele săptămâni. Nu este asumpţia mea de lucru”.

Maas s-a înşelat, Afganistanul a fost nu la luni, ci la zile distanţă de cucerirea puterii în Afganistan.

Reporterii Der Spiegel au discutat cu responsabili din guvern, oficiali şi diplomaţi şi au examinat stenograme ale şedinţelor, mailuri şi rapoarte ale situaţiei în evoluţie pentru a întocmi o cronică a calculelor greşite ce au favorizat criza evacuărilor din ultimele zile.

Diplomaţii germani îşi dau seama că americanii pleacă

Diplomaţii germani de la Kabul au observat abia pe 14 august că lucrurile luau o întorsătură dramatică în capitală. Sâmbătă, 14 august, au observat că forţele de securitate americane care protejau Zona Verde nu mai erau acolo. Altădată intrările erau puternic puternic păzite de soldaţii americani, dar acum nu mai erau nici ei, nici blindatele. În plus, drumurile către aeroport nu mai erau nici ele protejate.

După mai multe telefoane disperate, ambasada Germaniei avea să afle că SUA îşi retrăseseră forţele la clădirea ambasadei şi că personalul era deja transportat în elicoptere la secţiunea militară a aeroportului din Kabul. Abia atunci a devenit clar că americanii îşi evacuau ambasada. În acelaşi timp, palatul prezidenţial al preşedintelui Ashraf Ghani’, situat tot în Zona Verde, era mai mult sau mai puţin protejat.

Pe 14 august, la ora 13:34, misiunea germană a trimis un mail la Berlin prin care alerta asupra deteriorării rapide a situaţiei din Afganistan pe fondul retragerii forţelor SUA şi că trebuiau să ajungă în secţiunea militară a aeroportului, pentru a avea parte de protecţie.

A doua zi, ambasadorul german adjunct Jan Hendrik van Thiel trimitea o telegramă la Berlin informând că SUA au cerut diplomaţilor occidentali „ să se relocheze imediat” la aeroportul din Kabul. Cum nu mai era posibil ca aceştia să ajungă acolo cu maşina, ambasada SUA a recomandat ca ei să meargă imediat la sediile NATO din Zona Verde.

„Ne pregătim de plecare avem undă verde?”, scria van Thiel pe 15 august la ora 10:34, ca două minute mai târziu să anunţe: „Nu vom mai putea fi contactaţi decât telefonic. Distrugem echipamentele IT. Duminică plăcută, terminat”.

Toată lumea a fost prinsă cu garda jos de la guvern la personal militar, diplomaţi şi lucrători umanitari - după 20 de ani în care au fost cheltuite nenumărate resurse, a existat o incapacitate generală de a lua pulsul evenimentelor într-un moment decisiv.

Deşi Serviciile Federalii de Informaţii Externe (BND) avertizau de ani de zile cu privire la o prăbuşire a Afganistanului din cauza instabilităţii politice şi fragilităţii militare, n-au putut anticipa căderea guvernului afgan cu doar câteva zile înainte să se întâmple.

Nu sunt singurii vinovaţi - nici ministerele responsabile nu au fost neapărat receptive faţă de aceste avertismente atunci când au venit. În decembrie anul trecut, BND au prezis că talibanii vor prelua puterea în Afganistan şi vor instaura un al doilea Emirat. Doar că până şi ei au estimat greşit orizontul de timp. Vinerea trecută, cu doar două zile înainte ca diplomaţii germani să plece spre aeroport, un reprezentant BND din celula de criză de la Berlin, a afirmat, conform unor stenograme, că liderii talibani „nu au niciun interes în a captura militar Kabulul”. Evaluarea lui a pornit de la asumpţia că talibanii voiau să evite un război având în vedere prezenţa trupelor americane şi turceşti.

Serviciile secrete germane anticipau în schimb că luptătorii talibani vor rămâne în jurul capitalei până când guvernul le va ceda puterea. Totuşi, oficialul a notat faptul că liderii talibani, adică aripa politică de la Doha, nu au o influenţă „nelimitată” asupra luptătorilor şi există şi alţi factori ce pot accelera căderea capitalei, şi anume retragerea grăbită a soldaţilor internaţionali, dar şi dezertările din elita afgană.

Ei au mai solicitat ca angajaţii afgani ce au lucrat cu serviciile secrete să fie plasaţi într-un program de protecţie astfel încât să poată fi scoşi rapid din ţară.

Fuga preşedintelui afgan şi abandonarea Zonei Verzi de către americani i-a luat pe germani în surprindere, dar ei avut destule semnale pentru a acţiona mai devreme pentru protecţia afganilor care au colaborat cu ei, dar nu au făcut-o. Guvernul german a dat dovadă de neglijenţă, scrie Der Spiegel.

Stenogramele întâlnirilor ministerelor responsabile, Externe, Apărare şi Dezvoltare au arătat că existau probleme în cazul celor 1.500 de angajaţii locali care în mare parte nu aveau paşapoarte afgane sau alte forme de identificare. 

Totuşi, Ministrul pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică a argumentat că nu trebuie să existe „nicio incertitudine” privind Afganistanul „altfel s-ar putea declanşa o reacţie în lanţ printre angajaţii locali care poate naşte un context internaţional”. Cu alte cuvinte, erau temeri că aceştia ar putea fugi din ţară.

Propunerea Ministerului de Externe de a emite vize la sosire a fost respinsă de Ministerul de Interne care a invocat riscuri de securitate, ca şi evacuarea acestora cu avioane charter, întrucât ar trimite „semnalele greşite”.

     

Ministrul Apărării îi cere ajutorul Angelei Merkel

La începutul lui iunie, când ministrul german de externe respingea ideea unei capturări a întregii ţări, luptele se duceau în 26 din cele 34 de provincii afgane.

La mijlocul lui iunie, ministrul Apărării, Annegret Kramp-Karrenbauer, i-a cerut ajutorul cancelarului german Angela Merkel pentru a extinde eligibilitatea angajaţilor locali pentru evacuare în Germania la cei care au colaborat din 2013 încoace.

Ministerul Dezvoltării a numit măsura problematică pentru că ar fi cuprins probabil „mai mult de 50.000 de persoane.

Ministrul de Interne Horst Seehofer a fost solicitat să acţioneze dar el s-a apărat spunând că celelalte ministere responsabile s-au opus măsurilor pentru a evita destabilizarea guvernului afgan şi trimiterea unui mesaj greşit talibanilor.

Pe 22 iunie, militanţii capturaseră 50 din circa 400 de districte, potrivit delegaţiei speciale ONU. Pe 2 iulie, trupele americane s-au retras în mare secret de la baza aeriană Bargram de lângă Kabul, sediul lor militar din Afganistan. Într-un raport al Biroului de Externe asupra situaţiei din Afganistan se scria că talibanii vor „să-şi consolideze şi extindă” sfera de influenţă şi e „dificil de apreciat în prezent” cum vor evolua lucrurile.

După o scrisoare trimisă de mai multe grupuri parlamentare pe 13 iulie privind pericolul ca Germania să-şi trădeze angajamentele faţă de angajaţii locali din Afganistan, cancelaria lui Merkel se reuneşte o săptămână mai târziu pe 21 iulie. Talibanii controlau atunci jumătate din districtele ţării.

„Vreau să ofer o cale de ieşire oamenilor care ne au ajutat enorm. Sunt decisă să găsesc soluţii pragmatice dacă ne stau la dispoziţie iar asta înseamnă că o persoană nu poate rata un avion doar pentru că nu poate plăti un bilet”, spunea Merkel la conferinţa de presă.

Pe 30 iulie miniştrii au avut o întâlnire interdepartamentală unde au decis că nu sunt necesare măsuri de introducere a unor curse charter având în vedere disponibilitatea zborurilor şi numărul mic de familii dispuse să plece şi care necesită sprijin suplimentar.

Kabulul nu cade înainte de 11 septembrie

Deşi talibanii făceau cuceriri teritoriale vaste, ministrul german de interne a trimis alături de alte cinci guverne din UE o scrisoare la Bruxelles prin care recomanda ca solicitanţii afgani de azil respinşi să fie în continuare deportaţi în Afganistan.

Pe 6 august a căzut prima capitală provincială şi două zile mai târziu a fost cucerit şi Kunduz din nord, unde Germania a menţinut o bază militară până în 2013. 

Pe 10 august, la o şedinţă informativă a serviciilor secrete acestea nu au putut oferi o predicţie exactă a căderii capitalei în mâinile talibanilor, dar au apreciat că Kabul ar mai putea rezista trei luni.  

Câteva ore mai târziu, ambasada Germaniei la Kabul primea veşti îngrijorătoare din SUA. Washington Post scria că agenţiile americane de informaţii şi-au revizuit radical estimările - capitala putea cădea laolaltă cu administraţia prezidenţială în următoarele 30 până la 90 de zile.

Ambasadorul adjunct Van Thiel a scris Ministerului de Externe pentru a avertiza asupra faptului că noile estimări americane creează panică în interiorul guvernului de la Kabul - astfel încât atât preşedintele afgan cât şi forţele de securitate aveau motive să creadă că se află în faţa unor dovezi că SUA renunţă la Afganistan şi nu au de gând să intervină nici în eventualitatea în care talibanii ar invada capitala.

Prin urmare, oficialul a solicitat reducerea personalului diplomatic la un minim necesar şi accelerarea evacuării colaboratorilor afgani şi a familiilor lor.

„Situaţia din Afganistan devine tot mai periculoasă. Că sunt zboruri charter sau vize emise la sosirea în Germania - susţin toarte măsurile care facilitează plecarea rapidă a angajaţilor locali şi a familiilor lor”, a răspuns ministrul de interne care a doua zi a blocat temporar deportările în Afganistan.

Pe 13 august au mai căzut alte patru capitale, între care Kandahar şi Herat.

Celula de criză de la Ministerul de Externe s-a întrunit pentru a discuta situaţia din Afganistan, iar Van Thiel a spus că SUA îşi vor reduce personalul la un minim necesar până la sfârşitul lunii, dar vor putea garanta securitatea întregului sector diplomatic. Un reprezentat al serviciilor secrete germane a luat cuvântul imediat după el asigurând că „preluarea Kabulului este improbabilă înainte de 11 septembrie”, întrucât oficialii nu pot crede că SUA ar putea permite arborarea steagului taliban pe palatul prezidenţial la împlinirea a 20 de ani de la atacurile de la 11 septembrie.

48 de ore mai târziu, pe 15 august, talibanii capturau capitala Afganistanului.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite