Din totalul celor 101 locuri în legislativul de la Chişinău, formaţiunea preşedintelui Igor Dodon, PSRM a obţinut 35 de locuri, partidul condus de către oligarhul Vlad Plahotniuc, PDM, 30 de locuri, în timp ce blocului electoral ACUM, condus de către Maia Sandu şi Andrei Năstase, i-au revenit 26 de locuri. Acestora li se adaugă şapte locuri deţinute de formaţiunea Şor şi trei locuri obţinute de către candidaţii independenţi.

Impasul negocierilor între partide, l-a determinat pe Dodon să declare cu două zile în urmă că în proporţie de 60% vor urma alegeri anticipate.

PDM, gruparea care asigură actuala guvernare pro-europeană s-a arătat dispusă atât către negocieri cu socialiştii cât şi cu blocul ACUM. În realitate însă, ecuaţia politică este mult mai complicată, asta pentru că cei de la ACUM militează împotriva dezoligarhizării, Vlad Plahotniuc aflându-se în centrul criticilor din campania electorală.

PSRM ar fi mult mai tentat a se alătura unei coaliţii alături de PDM, cu atât mai mult cu cât, ca urmare a controlului instituţiilor de stat, şi implicit al Justiţiei şi structurilor de forţă de către Plahotniuc, socialiştii ar putea evita deschiderea unor anchete care să privească corupţia endemică din jurul preşedintelui. Problema pentru PSRM este că, cel puţin deocamdată, unui asemenea scenariu i se opune Federaţia Rusă, nimeni altul decât patronul de facto al formaţiunii socialiste. De altfel, vizitele făcute în ultima perioadă de către Dodon la Moscova, precum şi întâlnirea de ieri dintre premierul Pavel Filip şi ambasadorul Rusiei la Chişinău, sunt privite ca încercări de a media relaţia Plahotniuc-Moscova.

Indiferent de alianţa în care se va alătura, PSRM condiţionează preluarea Ministerului Apărării, Internelor, Externelor, trecerea Serviciului de Informaţii şi Securitate în subordinea preşedintelui, eliminarea legii antipropagandă şi oficializarea limbii ruse ca limbă de stat în Republica Moldova. În ciuda oricăror negocieri, este greu de crezut că un nou guvern al PDM, de data aceasta alături de PSRM, va mai menţine o politică externă proeuropeană a ţării, cel mai probabil democraţii urmând să pună în practică, în cadrul unei coalţii patriotice doctrina ProMoldova, care convine intereselor Rusiei, inclusiv prin federalizarea Republicii Moldova ca soluţie a rezolvării conflictului îngheţat din Transnistria. Pus în aplicare, un astfel de scenariu ar legitima scenariul federalizării Ucrainei, ceea ce ar contraveni intereselor Kievului în dauna Rusiei.

Nu este exclus şi un scenariu în care PDM să reuşescă să formeze o majoritate parlamentară. În contextul în care controlează în realitate 40 de deputaţi, prin intermediul grupării Şor şi a celor trei independenţi, Plahotniuc ar putea încerca să coopteze alţi 11 deputaţi, cu precădere din tabăra PSRM.

Tot cu două zile în urmă, secretarul executiv al PSRM, Vlad Bătrâncea, susţinea că socialiştii nu sunt dispuşi să creeze o majoritate parlamentară alături de democraţi. Negocierile de ieri dintre ACUM şi PSRM nu au ajuns însă la un consens, fiind privite de mulţi ca o întâlnire mai degrabă formală şi nicidecum pragmatică.

ACUM a propus susţinerea de către preşedinte a unui guvern minoritar, prin care blocul să poată trece un set de legi privind reducerea controlului oligarhic al instituţiilor de stat, după care, să se poată organiza alegeri anticipate. Inclusiv eliminarea votului mixt, care a ajutat PDM în dauna ACUM şi PSRM se doreşte a fi o măsură luată de către coaliţia condusă de Maia Sandu şi Andrei Năstase, pentru a slăbi şi mai mult formaţiunea lui Vlad Plahotniuc în posibilele alegeri care ar putea avea loc. Dodon a respins însă acest scenariu, care ar reprezenta de fapt o alianţă mutuală PSRM-ACUM, dar a meţinut ideea unui guvern format din cele două tabere, în care premierul să fie desemnat de ACUM iar preşedintele Parlamentului, de către PSRM.

În momentul de faţă, toate opţiunile rămân pe masă, chiar dacă cele mai multe priviri sunt aruncate către mişcările pe care le vor face PSRM şi PDM.

Organizarea alegerilor anticipate, fără implementarea unor măsuri legislative ar putea avantaja PDM, întrucât legislaţia de dincolo de Prut prevede organizarea anticipatelor o singură dată pe an, iar dacă raportul voturilor se va menţine, democraţii ar avea şanse mari pentru a conduce guvernul în continuare.