Criza migraţiei. Ce face Johnny, vânătorul de refugiaţi inventat de Medici fără Frontiere pentru a denunţa politica europeană în domeniul migraţiei

Medici fără Frontiere (MSF) a găsit o modalitate inedită de a-şi exprima dezacordul faţă de politicile în domeniul migraţiei luate de Uniunea Europeană. După ce a renunţat, vineri, la finanţările europene destinate acţiunilor sale în sprijinul migranţilor şi refugiaţilor, organizaţia internaţională a anunţat luni lansarea unui miniserial online în care dezaprobă politica migratorie actuală.

„«Johnny Hunter: vânătorul de migranţi» este un miniserial online în şase episoade amuzant care prezintă absurditatea şi contradicţiile politicilor actuale“ în domeniul migraţiei „care pun în pericol  populaţiile ce se refugiază în Europa“, în scopul de a „mobiliza opinia publică“ în legătură cu acestea, afirmă MSF în prezentarea filmului.

Realizat în urma unei cooperări între MSF şi casa de producţie Et Bim, miniserialul tratează naufragiile din Marea Mediterană, lipsa de solidaritate, creşterea zidurilor şi înmulţirea taberelor, precum şi condiţiile de trai ale unor persoane condamnate la clandestinitate şi sărăcie, relatează „Le Monde“.

Cu această ocazie, MSF i-a invitat pe internauţi să comenteze filmul pe Twitter, creând hashtag-ul #JeNeSuisPasJohnny (#EuNuSuntJohnny), inspirat din personajul principal al miniserialului.

Antieroul Johnny caricaturizează politicile europene. De exemplu, distrugând o tabără de refugiaţi instalată undeva în Europa, Johnny nu face altceva decât să prezinte politica Uniunii Europene vizând descurajarea refugiaţilor de a intra, circula şi instala pe teritoriul său. În primul episod, însoţit de Marco, Kowalski şi Kyle, încearcă „cu toate mijloacele“ - pentru că aceasta este misiunea sa - să protejeze frontierele. Realizatorii filmului încearcă astfel să trateze rolul Frontex, agenţia europeană care protejează frontierele externe ale Europei, în gestionarea crizei migraţiei.

Totodată, MSF propune pentru fiecare episod un mini-site cu informaţii despre tema abordată. Cu ocazia primului episod, Franck Esnée, responsabil cu migranţii în cadrul MSF, vorbeşte despre „jungla“ de la Calais.

MSF a lansat această campanie de sensibilizare faţă de migranţi la câteva zile după ce a renunţat la orice finanţare provenind de la instituţii sau ţări europene. ONG-ul îşi asigură  95% din finanţări de la donatori individuali.

ONU: 65,3 milioane de refugiaţi şi strămutaţi în întreaga lume în 2015, un record

Potrivit unui raport al Agenţiei ONU pentru Refugiaţi (UNHCR) difuzat luni, cu ocazia Zilei Mondiale a Refugiatului, numărul persoanelor strămutate şi al refugiaţilor care fug din calea conflictelor şi persecuţiilor în întreaga lume a atins nivelul-record de 65,3 milioane în 2015, ceea ce înseamnă că unul din 113 oameni de pe glob este fie solicitant de azil, fie strămutat, fie refugiat, şi că în fiecare minut sunt strămutate 24 de persoane, informează Agerpres.

Potrivit raportului Global Trends 2015 al UNHCR, este pentru prima dată când este depăşit pragul de 60 de milioane de oameni, adică ceva mai mult decât întreaga populaţie a Marii Britanii, şi asta în condiţiile în care, în 2014, numărul persoanelor refugiate şi strămutate se ridica la 59,5 milioane.

Numărul refugiaţilor - persoane care şi-au părăsit ţara - se ridică la 21,3 milioane, iar cel al persoanelor deplasate - care şi-au părăsit căminele fără a-şi părăsi şi ţara - este de 40,8 milioane. În 2015, s-au mai înregistrat totodată 3,2 milioane de solicitanţi de azil în ţările industrializate, un alt record.

Cu 441.000 de solicitări, Germania a fost ţara care a înregistrat cele mai multe cereri de azil, urmată de SUA, cu 172.000 de cazuri, din care o parte importantă o reprezintă cetăţeni din ţările Americii Centrale care au fugit de violenţele provocate de grupările criminale, menţionează agenţia EFE, citată de Agerpres.

Înaltul comisar al ONU pentru refugiaţi, Filippo Grandi, care şi-a preluat mandatul la începutul lui 2016, a apreciat că „factorii care îi ameninţă pe refugiaţi s-au înmulţit“. „Un număr înspăimântător de refugiaţi şi de migranţi mor pe mare în fiecare an, iar pe cale terestră persoanele care fug din calea războiului nu-şi pot continua călătoria deoarece frontierele sunt închise“, a subliniat Grandi, potrivit AFP.

Potrivit cifrelor prezentate în raport, citate de EFE, cele şase ţări care au primit cel mai mare număr de refugiaţi sunt Turcia (2,5 milioane), Pakistan (1,6 milioane), Liban (1,1 milioane), Iran (949.000), Etiopia (736.100) şi Iordania (664.100). Printre ţările de origine ale refugiaţilor, pe primul loc se află Siria, cu 4,9 milioane de refugiaţi, urmată de Afganistan, cu 2,7 milioane, şi de Somalia, cu 1,1 milioane.

Columbia, cu 6,9 milioane de cazuri, Siria, cu 6,6 milioane, şi Irak, cu 4,4 milioane sunt cele trei ţări cu cel mai mare număr de persoane strămutate, cu toate că în cazul Columbiei este vorba de persoane strămutate pe o durată lungă de timp. „În Columbia, puţini dintre cei strămutaţi mai revin la locurile pe care le-au părăsit, iar guvernul a raportat 113.700 cazuri noi“, se menţionează în raportul UNHCR.

Din punct de vedere al gradului de dezvoltare, în raport se menţionează că la sfârşitul anului trecut ţările în curs de dezvoltare acordau găzduire pentru 14 milioane de refugiaţi, doar 2,2 milioane de refugiaţi găsind adăpost în ţările dezvoltate. În cifre absolute, Turcia este ţara cu cel mai mare număr de refugiaţi, însă recordul l-ar deţine Libanul dacă s-ar ţine cont de numărul de locuitori (183 de refugiaţi pentru fiecare 1.000 de locuitori) sau Republica Democratică Congo, dacă s-ar lua în calcul dimensiunile economiei.

Potrivit UNHCR, 51% dintre refugiaţii de la nivel mondial sunt copii, dintre care mulţi pleacă singuri din ţările lor, fapt reflectat de cele aproape 100.000 de solicitări de azil prezentate de copii care au fost separaţi de familiile lor. Este cel mai mare număr de copii înregistrat vreodată de agenţia ONU şi „dovedeşte faptul că fenomenul migraţiei globale afectează în mod disproporţionat vieţile celor tineri“, se scrie în raport, potrivit Agerpres.

Potrivit ONU, soluţiile pentru refugiaţi sunt puţine, doar 201.000 dintre aceştia putând reveni în ţările lor în 2015, fiind vorba în special de refugiaţi din Afganistan, Sudan şi Somalia. Alţi 107.000 au fost primiţi prin procedeul relocării în 30 de ţări, ceea ce reprezintă doar 0,66% din numărul total de refugiaţi înregistrat de UNHCR.