Criza imigranţilor: Donald Tusk a convocat un summit UE-Turcia pe 29 noiembrie la Bruxelles. Norvegia creşte impozite în 2016 pentru a face faţă crizei

Mii de imigranţi aşteaptă la un centru de înregistrare din Berlin pentru a fi luaţi în evidenţă FOTO AP

Liderii Uniunii Europene şi Turciei se vor reuni duminică la Bruxelles pentru a redinamiza relaţiile şi stăvili fluxul migratoriu, a anunţat luni seara preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, pe contul său de Twitter, în timp ce Macedonia avertizează în privinţa riscului de incidente la frontiera sa cu Grecia, în contextul trierii imigranţilor economici de cei fugiţi de războaie.

„Convoc un summit UE-Turcia duminică, 29 noiembrie, la ora (locală) 16.00 (17.00, ora României). Scopul: redinamizarea relaţiilor noastre & oprirea valului migraţiei“, a anunţat Tusk într-un mesaj postat luni pe Twitter. „Am luat această decizie în urma recomandării Comisiei (Europene) & unei conversaţii telefonice în această (luni) seara cu premierul (turc) Ahmet Davutoglu“, a subliniat el.

Tusk, care prezidează reuniunile liderilor UE, afirma pe 12 noiembrie că intenţionează să organizeze o reuniune la Bruxelles cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, imediat după finalizarea unui acord cu privire la oprirea afluxului de imigranţi. El spunea atunci că era aproape sigur că această reuniune are să se desfăşoare în noiembrie. De atunci, negocierile au continuat, potrivit unor oficiali şi diplomaţi, informează Mediafax.

Ahmet Davutoglu, prezent duminică la summitul cu europenii

Potrivit unui comunicat difuzat luni seara de Guvernul turc, Ahmet Davutoglu va fi prezent la summitul de duminică de la Bruxelles. Donald Tusk i-a telefonat lui Ahmet Davutoglu pentru a-l invita la summitul unde vor fi prezenţi şefii de stat şi de guvern din cele 28 de ţări ale UE, a precizat biroul premierului turc.

În timpul acestui summit extraordinar cu Guvernul islamo-conservator turc, recent reales, europenii speră să obţină o cooperare mai strânsă asupra crizei imigranţilor, care pleacă în mare parte de pe coastele turce pentru a ajunge în Europa prin litoralul grec, notează AFP, potrivit Agerpres.

Din ianuarie, peste 700.000 de imigranţi au sosit în Europa venind din Turcia, ajungând cu ambarcaţiuni improvizate pe insulele greceşti înainte de a se îndrepta spre nordul Europei prin ruta balcanică, potrivit Înaltului Comisariat ONU pentru Refugiaţi (UNHCR).

Alţi 1,5 milioane de imigranţi urmează să sosească în UE în 2016 şi altă jumătate de milion în 2017, potrivit unor estimări. Chiar şi aşa, valul de imigranţi către Europa este depăşit cu mult de numărul persoanelor care s-au refugiat în ţările care se învecinează cu Siria. În Turcia se află peste două milioane de oameni, în Liban un milion, iar în Iordania aproximativ 600.000.

În schimbul ajutorului autorităţilor turce în vederea ţinerii imigranţilor în afara Europei, capitalele europene sunt dispuse să ofere Ankarei o accelerare a negocierilor de aderare la UE, blocate de mult timp, şi un ajutor financiar în valoare de trei miliarde de euro.

Presiuni asupra cancelarului Angela Merkel

Pe de altă parte, cancelarul german Angela Merkel se află într-o situaţie delicată în propriul partid. Mai mulţi lideri ai Uniunii Creştin-Democrate îi cer să renunţe clar la flexibilitatea de care dovadă în primirea imigranţilor.

„Ştim cu toţii că nu mai putem rezista alte săptămâni în care zilnic să ajungă în Germania câte 10.000 de refugiţti şi imigranţi“, a declarat Jens Spahn, un membru al conducerii CDU, citat de publicaţia Passauer Neuen Presse. Un alt lider CDU a declarat sub protecţia anonimatului pentru Reuters că, în cazul în care Angela Merkel nu va reuşi să reducă numărul refugiaţilor, riscă să aibă parte de o primire strict formală cu ocazia congresului formaţiunii de centru-dreapta, programat în decembrie.

Polonia vrea revizuirea cotelor obligatorii

Problema revizuirii cotelor este ridicată de noul Guvern polonez. Atacurile teroriste care au însângerat pe 13 noiembrie Parisul demonstrează necesitatea de revizuire a acordului Uniunii Europene privind redistribuirea refugiaţilor între ţările membre pe baza unor cote obligatorii, atenţionează Varşovia. O poziţie mai puţin radicală decât cea a Budapestei, care a anunţat că va da în judecată Uniunea Europeană din cauza cotelor.

Sistemul UE de cote obligatorii este contrar voinţei majorităţii cetăţenilor Europei şi încalcă suveranitatea Ungariei, a apreciat ministrul ungar al Justiţiei Laszlo Trocsanyi, adăugând că este necesar să i se permită fiecărui stat membru să decidă pe cine primeşte pe teritoriul său. El a mai anunţat că aşteaptă ca şi alte ţări care se opun sistemului cotelor să se alăture acţiunii judiciare a Budapestei.

Macedonia avertizează în privinţa riscului de incidente la frontiera sa cu Grecia

Între timp, Macedonia, Serbia şi alte state din Balcani au început recent să-i trieze pe imigranţi la graniţă şi să permită trecerea doar celor din Afganistan şi din ţările din Orientul Mijlociu afectate de conflicte.

Totodată, Macedonia a avertizat în privinţa riscului de incidente la frontiera ei cu Grecia, unde o mie de „imigranţi economici“ erau blocaţi duminică, după luarea măsurii de triere, relatează Agerpres.

„Există un risc foarte ridicat (de a vedea incidente) între refugiaţi şi imigranţi, dar şi între imigranţi şi poliţie, precum şi între imigranţi şi localnici“, a declarat preşedintele macedonean Gjorge Ivanov.

Potrivit lui Ivanov, la postul de frontieră de la Gevgelija (sud), cei care nu sunt autorizaţi să intre în Macedonia împiedică în prezent aproximativ 3.000 de refugiaţi - cetăţeni irakieni, sirieni şi afgani - să-şi continue drumul spre Europa de Vest.

Luni, Imigranţii aflaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia au blocat traficul feroviar, solicitând permisiunea de a înainta spre Europa de Vest. Un bărbat din Iran a intrat în greva foamei şi şi-a cusut buzele cu fire de nylon pentru a protesta faţă de restricţiile impuse. Întrebat de corespondenţii Reuters aflaţi la frontiera dintre Grecia şi Macedonia în ce ţară vrea să ajungă, bărbatul, în vârstă de 34 de ani, inginer de profesie, pe nume Hamid, a declarat: „în orice ţară liberă din lume. Nu pot să mă întorc. Voi fi spânzurat“, transmite Mediafax. Un grup de imigranţi din Bangladesh aveau mesaje scrise pe piepturile goale: „împuşcaţi-ne, nu ne vom întoarce niciodată“ sau „împuşcaţi-ne, sau salvaţi-ne“.

Grupurile umanitare au contestat politica adoptată de ţările europene tranzitate de imigranţi, subliniind că azilul ar trebui acordat pe merit, nu în baza naţionalităţii. Restricţiile privind accesul imigranţilor pe teritoriul european coincid cu noile măsuri de securitate din Europa impuse după atentatele teroriste de la Paris, revendicate de organizaţia teroristă Statul Islamic (SI) şi soldate cu moartea a 130 de persoane.

Norvegia va creşte unele impozite în 2016 pentru a plăti pentru refugiaţi

În schimb, Guvernul minoritar de dreapta din Norvegia a anunţat luni că va scumpi electricitatea şi tarifele de transport aerian din 2016 pentru a face rost de bani în vederea gestionării afluxului record de solicitanţi de azil, relatează agenţia Reuters, citată de Agerpres.

Coaliţia la putere din Partidul Conservator şi partenerul mai mic Partidul Progresului a obţinut sprijinul liberalilor de centru şi creştin-democraţilor, au anunţat cele patru partide într-o conferinţă de presă comună.
   
Un impozit pe tarifele de transport aerian, estimat să aducă 1,1 miliarde de coroane norvegiene, se numără printre noile măsuri, precum şi majorarea taxelor la energia electrică (aproximativ 890 milioane coroane), potrivit unor documente bugetare.
   
Acordul cere de asemenea companiilor de stat, inclusiv companiei de energie Statkraft şi operatorului feroviar NSB, să plătească suplimentar dividende pentru a contribui la fondul pentru cheltuieli publice.
   
Planul iniţial de buget al guvernului, publicat pe 7 octombrie, a fost modificat pe 30 octombrie pentru a ţine seama de creşterea cererilor de azil şi de atunci a făcut obiectul unor negocieri pentru a fi convenit un acord final.
   
Ţara nordică de 5,2 milioane de locuitori se aşteaptă ca numărul de sirieni, afgani şi alţii ce caută refugiu de conflicte să ajungă mai mult decât triplu în acest an, la un record de 35.000, în timp ce Europa se luptă cu cea mai mare criză a imigranţilor pe continent de la Al Doilea Război Mondial.