Cristian Preda, pe urmele moştenirii lui Ceauşescu în Africa

Eurodeputatul PDL este membru în subcomisia pentru Magreb a Parlamentului European şi a participat la mai multe runde de alegeri în Africa – o experienţă extraordinară, spune el. Ce face eurodeputatul Cristian Preda atunci când nu dă declaraţii contra „liniei partidului“? Bineînţeles, lucrează în Parlamentul European. Dar îl găsim adeseori în Africa.

Europarlamentarul Cristian Preda, 45 de ani, reuşeşte să fie o figură aparte în PDL. Este unul dintre cei mai vehemenţi critici ai guvernului şi nu de puţine ori, ai preşedintelui. Ultima dată, s-a declarat în dezacord cu atacurile preşedintelui la adresa Regelui Mihai. Nu mai departe de acum două săptămâni, i-a cerut premierului Boc, şeful său de partid, să demisioneze. Aceasta după ce, anul trecut, primise deja un „cartonaş galben" din partea lui Emil Boc. Despre activitatea sa din Parlamentul European s-a scris  destul de mult atunci când a invitat la Bruxelles 100 de localnici din Roşia Montană, susţinători ai proiectului minier. Ceea ce se cunoaşte mai puţin este activitatea lui pe continentul african.

Cristian Preda este membru în Comisia pentru Politică Externă (AFET) şi face parte din delegaţia Parlamentului European pentru ţările din zona Magreb. Surprinzător, la prima vedere. Dar nu prea. Profesorul de ştiinţe politice a fost, din 2005, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe şi reprezentant personal al Preşedintelui României pentru Francofonie.

Românii construiesc autostrăzi africane

A pregătit Sommet-ul Francofoniei desfăşurat în anul 2006 la Bucureşti şi a rămas reprezentant al Preşedintelui României pentru Fracofonie, până în martie 2009. Cum francofonia înseamnă, în bună măsură, legături cu o mare parte a statelor africane, lucrurile se leagă. „Şi totuşi, atunci când am făcut această alegere, unii dintre colegi, persoane importante, mi-au râs în nas. Magreb? Ce ne interesează pe noi, românii, Magreb? Uite însă că am avut fler, după tot ce s-a întâmplat în regiune", spune el, referindu-se la mişcările contestatare care au zguduit nordul Africii şi lumea arabă.

Cristian Preda face parte din delegaţia Parlamentului European pentru ţările din zona Magreb Foto: Lucian Muntean

Cristian Preda spune însă că a întâlnit români pe unde a umblat, ca membru al comisiei Parlamentului European, în Africa Centrală, în timpul cât a lucrat cu mişcarea Francofoniei sau când a fost observator la alegeri. Erau românce din familii mixte, rezultate din căsătorii cu studenţi veniţi în România în anii '70-'80 şi care acum ajunseseră în poziţii foarte bune, unii chiar miniştri.

Alţii fuseseră în echipele de experţi trimise de statul român pe continentul african. „I-am văzut în Burkina Faso, în Nigeria. În Madagascar, în 2005, m-au căutat ei pe mine. Era în 2005, de-abia fusesem numit în MAE. Am întâlnit şi muncitori români veniţi în Africa mult mai recent, care lucrau pentru firme germane la drumurile din Nigeria. Şi mi se plângeau că ar fi vrut să construiască drumuri în România. Dar se plăteşte mai bine în Nigeria şi, mi-au spus ei, autostrăzile costă mai puţin în Nigeria decât în România", spune Cristian Preda. Dar ce ştiu astăzi africanii despre România? Îşi mai amintesc ei despre celebrele vizite de prietenie ale lui Nicolae Ceauşescu? Pentru ei, România nu înseamnă nici Ceauşescu, nici Dracula, afirmă eurodeputatul.

„În mod spontan, România înseamnă Hagi. Normal, fiindcă africanii au o pasiune specială pentru fotbal. Dar există şi amintirea vremurilor când România era prezentă în Africa cu profesori, cu medici, cu specialişti în industrie şi agricultură. Această prezenţă a lăsat urme în Africa, şi România este încă foarte apreciată. Nu este ţară africană în care să fi ajuns şi să nu mi se fi spus despre lucruri bune lăsate de români. Preşedintele Senatului din Maroc mi-a spus ceva care m-a impresionat.

Profesia lui de bază este de medic şi mi-a povestit că a început sub îndrumarea unui medic român. Întâmplarea face că acest medic a fost tatăl celui mai bun prieten al meu. E important să ştim toate acestea. Sigur, noi ne cam uităm de sus la Africa, dar nu e cea mai bună atitudine. Trebuie să folosim această imagine bună şi resursele de cooperare cu aceste societăţi. Nu trebuie doar să-i vedem ca pe nişte oameni care pândesc Europa dincolo de zidul Schengen". Românii, ca românii.

Dar chinezii...

Desigur, Cristian Preda a întâlnit ceva români în Africa, dar a dat şi peste  chinezi. Mulţi chinezi. Dar, spune el, prezenţa chineză în Africa devine tot mai mult un motiv de nemulţumire. „Africanii i-au primit la început cu bucurie, fiindcă au venit cu bani. Dar în timp şi-au dat seama că ei vin şi cu etica muncii chineză, care nu e una a libertăţii şi nu are nimic în comun cu Africa. Şi au mai constatat că, de multe ori, investitorii chinezi vin cu muncitorii chinezi de la ei de acasă. Am auzit aceasta în multe locuri - că spre deosebire de europeni, chinezii se mişcă foarte repede. Pe de altă parte, Africa este un continent al corupţiei politice, unde contractele se dau în urma unor tranzacţii scandaloase, care presupun tot felul de comisioane. Iar chinezii au intrat repede în această lume. Când Europa merge în Africa, are de luptat cu acest tip de comportament: bani mulţi, exploatare rapidă a resurselor. Şi cultura europeană este de un alt tip.

Europa nu e foarte bine plasată aici, trebuie să o spunem, fiindcă nu e o concurenţă loială. Dar trebuie să găsim căi de a fi prezenţi în Africa, în mod demn". Cristian Preda mai spune că a rămas impresionat de calitatea elitelor politice africane. „Majoritatea sunt oameni foarte educaţi. Poţi întâlni miniştri africani care au studii în cele mai bune universităţi din Statele Unite şi Europa şi care au mai multe legături cu societăţile occidentale decât cu cele africane. Diferenţa între elitele politice şi societate este uriaşă.

Elitele din aceste ţări nu seamănă cu cele comuniste, nu sunt deloc nişte troglodiţi. Dar asta nu-i scuteşte pe unii de porniri autoritariste. Sunt ţări unde se forţează modificări constituţionale pentru a nu se mai limita numărul de mandate, se comit gesturi agresive la adresa presei sau a opozanţilor, încep să apară adevărate dinastii politice. Sunt logici politice extrem de diferite între Occident şi lumea africană".

"Când am făcut această alegere, unii dintre colegi, persoane importante, mi-au râs în nas. Magreb? Ce ne interesează pe noi, românii, Magreb? Uite însă că am avut fler, după tot ce s-a întâmplat în regiune.''

+

Relaţii

Este unul dintre puţinii oameni politici români cu relaţii printre liderii Africii, o regiune în care România ar putea avea proiecte.

Potenţial

Prin activitatea legată de Organizaţia Francofoniei poate juca un rol important în resetarea relaţiilor româno-franceze.

-

Atitudine

Atitudinile sale politice l-au pus adesea în situaţii delicate în propriul partid politic, PDL.
 
Antipatii

Chiar preşedin-tele Băsescu a afirmat, acum un an, că dacă ar fi fost liderul PDL, l-ar fi dat afară pe Cristian Preda.

Alegeri în Africa: sărăcie, şamani şi americanizare

Cristian Preda (dreapta) a condus misiunea UE la alegerile din Coasta de Fildeş  Foto: arhiva personală

Cristian Preda a condus misiunea Uniunii Europene la alegerile din Coasta de Fildeş, din noiembrie 2010. Despre aceste alegeri s-a vorbit mult în întreaga lume, fiindcă preşedintele în exerciţiu, Laurent Gbagbo, a refuzat timp de câteva luni să-şi recunoască înfrângerea în faţa liderului opoziţiei, Alassane Outtarra, deşi acesta din urmă fusese recunoscut drept învingător de către comunitatea internaţională. Dar a mai fost la alegeri în Gabon, Mali, Mozambic. Cum se desfăşoară alegerile în Africa?

„Există, desigur, multă sărăcie. Îmi amintesc de Mali, unde am văzut cum se desfăşurau alegerile în comunităţi extrem de sărace, unde serviciile publice aproape că nu există. Poliţie? Poate de-abia se auzise de cuvântul acesta. Ca mai peste tot în Europa, alegerile se organizează în şcoli. Dar acolo vezi clase în care în mod normal încăpeau 20-30 de persoane dar care cuprindeau cam 80-100 de copii. Ştiu, pentru că era prezenţa scrisă pe tablă, rămăsese din zilele precedente.

Este însă impresionant să vezi mobilizarea, mai ales a femeilor. Sunt două interpretări aici. Unii spun că femeile cunosc o perioadă de emancipare. Dar există şi interpretarea oamenilor locului, a înţelepţilor locali. Ei spun că alegerile, nefiind un lucru important, rămân pe mâinile femeilor. În aceste locuri contează mult  şefii de triburi. I-am întâlnit şi în Mauritania, şi în Maroc, şi în Coasta de Fildeş. În Coasta de Fildeş m-am întâlnit şi cu regii tradiţionali. Şi am fost primit chiar în casa regală dintr-o regiune importantă din centrul ţării.

Aceşti lideri au un important rol de orientare. Foarte important este rolul pe care îl joacă şamanii, lideri religioşi legaţi de diferite versiuni ale religiilor animiste. Pentru mulţi candidaţi, e mai important să se întâlnească cu aceşti şamani decât să meargă la posturile de televiziune. Şamanii apelează la diverse metode neobişnuite, dau sfaturi, mostre de înţelepciune, dar sunt şi mici secrete nedezvăluite publicului. Ceea ce surprinde este că, în ciuda sărăciei, pot fi momente în care te crezi în America. Există o americanizare surprinzătoare a campaniilor electorale, în afişe şi manifestări electorale".

Ce aşteaptă aceşti oameni de la Europa? „Trebuie să spun că unii aşteaptă doar bani", afirmă eurodeputatul. „Am avut nu demult o întâlnire cu un diplomat de rang înalt dintr-una din aceste ţări. El mi-a spus foarte clar că pentru ei lecţiile de democraţie nu sunt o urgenţă, pentru că popoarele sunt democratice prin natura lor. Şi că importanţi sunt banii pe care ei i-ar putea primi.Există în această parte a lumii, ca şi în unele locuri din Europa de Est, ideea că Occidentul are o anumită datorie faţă de aceste ţări".

Parcurs profesional şi politic

- Cristian Preda a făcut studii de istorie şi filosofie la Universitatea Bucureşti (1986-1990).
- A urmat un master la Universitatea Paris I (Panthéon-Sorbonne), în 1991 şi a obţinut un doctorat în ştiinţe politice la École des hautes études en sciences sociales, Paris, în 1998. Este decan al Facultăţii de Ştiinţe Politice a Universităţii Bucureşti.
- A fost secretar de stat în MAE (2005-2007) şi consilier prezidenţial sub doi şefi de stat: Emil Constantinescu (1999-2000) şi Traian Băsescu (2007-2009). Din 2009, este şi reprezentant special al Preşedintelui României în relaţia cu Organizaţia Francofoniei.
- Membru în Parlamentul European din iunie 2009.
- Prezenţă la lucrările în plen: 100 la sută.
- Intervenţii în plen: 140.
- Întrebări formulate către Comisie sau Consiliu: 15.
- Declaraţii scrise: 1.
- Rapoarte amendate: 45.