Crimeea explodează. Odată cu Europa?

Situaţie de o gravitate extremă: cererea adresată de preşedintele rus Vladimir Putin privind autorizarea unei intervenţii militare în Ucraina „până la normalizarea situaţiei socio-politice din ţară”.

Scopul acesteia, conform unei declaraţii anterioare făcute de Valentina Matvienko, preşedinta camerei superioare a Parlamentului de la Moscova, ar presupune trimiterea în zonă a unui contingent limitat de trupe pentru a proteja baza flotei ruse a Mării Negre şi pe cetăţenii ruşi din Crimeea, dându-se astfel un răspuns cererii de asistenţă sosită din partea autorităţilor Regiunii autonome Crimeea.

Este posibil ca...în această situaţie, să trimimitem chiar un contingent limitat de trupe pentru a garanta securitatea flotei ruse a Mării Negre şi a cetăţenilor care trăiesc pe teritoriul Crimeei a spus Valentina Matvienko.

Duma de Stat din Rusia, Camera inferioară a Parlamentului de la Moscova, îi cere preşedintelui Vladimir Putin să adopte măsuri pentru protejarea, „prin toate mijloacele", a locuitorilor regiunii autonome proruse Crimeea, situată în sudul Ucrainei, relatează AFP, conform Mediafax.

Deputaţii îi cer preşedintelui să ia măsuri pentru stabilizarea situaţiei şi pentru protejarea populaţiei de situaţia arbitrară şi de violenţele din Crimeea, a declarat Serghei Narîşkin, preşedintele Dumei de Stat.

Astăzi, am aflat cu îngrijorare că există tentative ale unor grupuri armate de a pătrunde în diferite instituţii, în special de a lua cu asalt sediul Ministerului de Interne din Crimeea, a continuat oficialul rus. 

Între timp, prim-ministrul pro-rus al Crimeei, Serghei Askenov, a declarat că deţine controlul total al tuturor unităţilor militare, poliţiei, serviciului naţional de securitate şi unităţilor de grăniceri care nu vor executa decât ordinele date de către el şi nu de autorităţile de la Kiev. Adăugând că orice ofiţer din liniile de comandă, care nu este de acord cu acest lucru, este liber să demisioneze.

La New York, Yurii Sergheev, ambasadorul ucrainean la ONU, a declarat că, ieri deja, în Crimeea sosiseră 10 avioane ruseşti transportoare de trupe, precum şi un detaşament de 11 elicoptere de atac – unele surse din cadrul serviciilor occidentale de informaţii vorbind de un număr de peste 2.000 de militari aparţinând trupelor speciale ruseşti şi celor de paraşutişti din Forţa de intervenţie rapidă. Misiunea lor, apare acum ca evidentă, a fost să asigure preluarea controlului celor două aeroporturi din Crimeea şi securizarea perimetrului din jurul acestora, în vederea unei operaţiuni ulterioare de mare amploare.

Replica de la Kiev este de a a pune armata în stare de alarmă de nivel ridicat, fără să fie încă foarte clar dacă au început sau nu să fie deplasate contingente de trupe. În acord poate cu afirmaţia făcută ieri de primul ministru interimar ucrainean Arsenii Iatsenciuk care, chiar dacă aducea confirmarea punerii în alertă a armatei ucrainene, spunea că „nu se lăsa târât într-un conflict militar de provocările ruseşti în regiunea Crimeea”.

Este raportat şi un prim atac direct al trupelor ruse asupra unor instalaţii militare ucrainiene, INTERFAX relatând dintr-o sursă ucraineană că 20 de soldaţi au preluat controlul asupra unui post de comandă anti-rachetă ucrainean în zona vestică a Crimeii. Foarte îngrijorătoare sunt, în acest moment chiar ştirile neconfirmate, dar preluate cu mare atenţie de siteurile de ştiri apropiate serviciilor de informaţii occidentale, care evocă posibilitatea unei revolte militare care să înlocuiască autorităţile provizorii de la Kiev cu un regim militar, care să fie în stare cu adevărat să dea un răspuns coerent mişcărilor ruse din Crimeea.

Reacţia americană, conform aceloraşi surse neconfirmate oficial, cel puţin până în acest moment, este reprezentată de un ordin al Preşedintelui Obama de ridicare a nivelului de alertă al Flotei a VI din Mediterană şi, implicit, al celor două nave deja aflate în Marea Neagră, fregata USS Taylor şi nava de comandă USS Mount Whitney, considerată drept vârf tehnologic în ce priveşte sistemele de control şi comandă în operaţiuni maritime şi dotată cu cele mai sofisticate sisteme de ascultare şi interceptare a comunicaţiilor, dar şi de ghidare operaţională pentru misiuni navale sau aeriene.

Situaţia este extrem de fluidă, iar evoluţiile impredictibile.

Ceea ce trebuie să ne intereseze în primul rând este lanţul de consecinţe care se pot produce prin deschiderea unui conflict miltar în imediata apropiere a României. Desigur, în termenii Parteneriatului pentru Pace, Ucraina, ca stat membru, poate cere consultări imediate şi reunirea în regim de urgenţă a Consiliului Alianţei Atlanticului de Nord. Este foarte de greu de crezut că atitudinea politicoasă şi diplomatic-reţinută de până acum mai poate fi menţinută şi că mai sunt de actualitate declaraţiile făcute acum două zile de generalul Philip Breedlove, Comandantul suprem al forţelor aliate din Europa:

Credem că nu există absolut niciun fel de motiv ca noi şi Rusia să ne aflăm în competiţie asupra viitorului Ucrainei. Cred că ceea ce ne dorim cu toţii este acelaşi lucru, adică o Ucraină prosperă, stabilă şi paşnică. 

Cred că Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, ar trebui să adreseze o asemenea cerere pentru reunirea de urgenţă a Consiliului NATO pentru a discuta situaţia nou creată deoarece, în modul cel mai limpede, ar putea fi fi afectate interesele de securitate ale României şi stabilitatea în întreaga zonă.

Ceea ce a decis acum Rusia este un casus belli şi trebuie tratat cu atare, cu maximă atenţie, cu maximă precauţie desigur, dar ţinând deschise toate opţiunile la nivel de naţiune parte a unei alianţe.