Creşterea preţului la gaze stârneşte nelinişte în Europa

FOTO EPA-EFE

Preţul la gaze a doborât un nou record miercuri, crescând cu 25% pe pieţele europene pe fondul sporirii cererii înainte de sosirea iernii, în corelare cu o ofertă limitată şi stocuri mai mici decât în alţi ani.

Confruntate cu creşterea explozivă a preţului gazelor, ceea ce va afecta gospodăriile, statele membre UE caută soluţii rapide. Unele dintre ele au cerut Bruxellesului să intervină. Comisia Europeană (CE) pregăteşte un ghid cu recomandări, dar dă asigurări că statele membre UE au în depozite suficiente gaze naturale pentru a face faţă iernii.

„Gradul de umplere a depozitelor subterane este de peste 73% în Europa. Acest nivel este mai mic decât media din ultimii zece ani, dar unul adecvat pentru a acoperi necesarul din sezonul de iarnă”, a declarat comisarul european pentru Energie, Kadri Simson, în Parlamentul European.

O reformă a pieţei gazelor

Însă, recunoaşte Simson, toată situaţia legată de creşterea preţurilor arată că este nevoie de o reformă a pieţei gazelor. Eurocomisarul pentru Energie s-a angajat să vină cu o propunere în acest sens până la finele acestui an.

„Voi propune o reformă a pieţei gazelor, şi în acest context voi revizui aspectele legate de stocare şi securitatea aprovizionării”, a spus Kadri Simson, dând curs unor solicitări ale Spaniei.

Într-o scrisoare trimisă Executivului comunitar, Spania propune ca statele UE să achiţioneze gaze la comun pentru a profita de o putere de negociere mai mare şi crearea unei rezerve strategice de gaze la nivelul blocului comunitar. Franţa, la rândul ei, insistă pentru decuplarea preţurilor la electricitate de cele la gaze.

De altfel, Spania şi Franţa, alături de Cehia, Grecia şi România sunt semnatare ale unei declaraţii în care pledează pentru o abordare pe cinci piloni în privinţa preţurilor la gaze şi preţurile angro ale energiei electrice. Cele cinci ţări propun „o abordare comună la nivel european”, „investigarea funcţionării pieţei europene de profil pentru a înţelege de ce cantităţile contractate de gaze au fost insuficiente”, reformarea „pieţei angro de energie electrică”, concentrarea eforturilor pe „diversificarea aprovizionării cu energie şi reducerea dependenţei europene de ţările exportatoare de gaze” şi „un preţ mai predictibil al carbonului” pentru a începe tranziţia energetică.

Şefa Executivului comunitar, Ursula von der Leyen, a susţinut ideile propuse de Spania şi Franţa, dar apreciază că răspunsul pe termen lung este „pactul verde”, adică tranziţia rapidă către surse regenerabile. „Are preţuri stabile şi este bună pentru viitor”, a subliniat preşedinta CE.

Însă unele state sunt reticente în privinţa unei abordări la nivelul UE pentru ceea ce ar putea fi o problemă temporară.

Putin: O „isterie”

Potrivit SUA şi unor state europene, problema ar fi venit de la Moscova. Rusia este acuzată că nu a deschis suficient robinetul la gaze pentru a obţine darea în exploatare a controversatului gazoduct Nord Stream 2. Acest gazoduct ce leagă Rusia direct de Germania prin Marea Baltică, ocolind Ucraina, este finalizat deja, însă nu funcţionează încă.

Kremlinul respinge acuzaţia şi dă vina revenirea economiilor după restricţii, stocurile reduse de gaze şi scăderea producţiei de energie eoliană în Europa.

Preşedintele rus Vladimir Putin a emis chiar critici voalate la adresa tranziţiei către energia verde.

„Unii speculează schimbările climatice, alţii subestimează unele lucruri, alţii încep să reducă investiţiile în industriile extractive. Este nevoie de o tranziţie lină”, a spus Putin, calificând situaţia din Europa drept o „isterie”.