Sper că şeful acestei instituţii, alături de membrii instituţiei centrale de securitate a ţării, fuseseră deja informaţi asupra faptului că, la nivel european, deja de pe 13 februarie, apăruse semnalul major de alertă privind posibilitatea ca epidemia de coronavirus să se transforme într-o pandemie, precum şi rezultatele sesiunii speciale a Consiliului UE din data respectivă. Am publicat atunci, aşa cum solicitau autorităţile competente europene, datele esenţiale asupra instituţiilor care oferă informaţii asupra tot ceea este imaginabil pentru sprijinirea autorităţilor publice dar şi a cetăţenilor în acţiuni de prevenire şi control eventual a îmbolnăvirilor. Dat fiind că, atunci, nimeni n-a vorbit la noi despre reuniunea respectivă şi nu a difuzat măcar textul concluziilor finale (poate chiar şi poziţia reprezentantului român Nelu Tătaru, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii), îl puteţi consulta aici.

Reluăm informaţiile în ceea ce credem că este o sinteză completă.

Prima sursă la zi de informaţie exhaustivă asupra evoluţiei maladiei la nivel european o constituite site-ul Centrul European pentru Prevenirea şi Controlul Maladiilor unde, cel puţin zilnic, sunt introduse datele privind evoluţiile respective, atât în Europa (inclusiv UK) cât şi în lume. Găsiţi aici tot ceea ce este imaginabil ca subiect de interes legat de coronavirus şi, mai ales, ceea este urgent şi vital, graficile de răspândire inclusiv pentru ziua de azi, apoi descrierea contra-măsurilor non-farmaceutice, analiza riscului de infectare existent acum pentru populaţiile din ţările europene, avizele necesare privind călătoriile în spaţiul UE şi dincolo de acesta. Tehnic, mi se pare a fi cel mai condensat compendiu la zi a ceea ce trebuie ştiut la nivelul populaţiei care, astfel, poate avea şi o imagine asupra gradului de responsabilitate şi profesionalism al propriei administraţii şi al politicienilor care ne conduc.

Iată situaţia de ieri seară în Europa:

...în China:

...şi în lume:

Prin acest Centru European sunt posibil de activat (aşa cum se întâmplă acum) trei mecanisme specializate complementare:

  1. Sistemul european de alertă timpurie şi răspuns destinat profesioniştilor din sistemele de sănătate din ţările membre UE.
     
  2. Sistemul de informaţii privind epidemiile posibil de accesat de reprezentanţii desemnaţi de către organismele statale responsabile, aceşti având la dispoziţie cele 5 platforme de date specializate privind toate tipurile de epidemii, inclusiv cele care pot fi prevenite prin vaccinare, plus date privind dezvoltările de rezistenţă antimicrobială şi infecţiile intraspitaliceşti.
     
  3. Atlasul de supraveghere a maladiilor infecţioase (cu accesare liberă aici, pagină adusă la zi până în 2018, uitaţi-vă la culoarea roşie care acoperă Italia, România şi Grecia), completată acum prin hărţile aduse la zi din celelalte secţiuni.
     

La fel de important, din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să fie informarea publicului din ţara noastră, încă de la acea dată, că România ar fi pregătită să acţioneze în sistemul comun european. Asta înseamnă şi un mesaj de speranţă şi de reală certitudine care trebuia transmis ca atare publicului din România în sensul că, în cazul drumului posibil  al epidemiei spre pandemiei, dacă se simte nevoie, autorităţile noastre pot activa mecanismul european şi că, oricum, se află integrate deja în sistemul european de urgenţă, activat acum la faza de schimb de informaţii.

Dar, mai precis, care sunt aceste mecanisme europene de urgenţă care stau la îndemâna Statelor Membre?

1. Mecanismul integrat pentru răspuns politic la crize. În cazul unor situaţii de criză sau de dezastru, fie că sunt naturale sau cauzate de om, UE poate utiliza mai multe mecanisme sectoriale de răspuns la crize pentru a furniza ajutor şi a rezolva situaţia. Mecanismul integrat pentru un răspuns politic la crize (IPCR) sprijină luarea de decizii rapide şi coordonate la nivelul politic al UE pentru crize majore şi complexe, inclusiv acte de terorism.

Prin intermediul acestui mecanism, preşedinţia Consiliului coordonează răspunsul politic la criză, reunind:

  • instituţiile UE
  • statele membre afectate
  • alţi actori importanţi
     

În situaţii de criză, preşedinţia Consiliului reuneşte principalii actori, în special din instituţiile UE şi din statele membre afectate, pentru a asigura coordonarea şi a aborda deficienţele.

Mecanismul de coordonare a crizelor al Consiliului poate fi declanşat fie:

  • de preşedinţie fie
  • în urma invocării clauzei de solidaritate de către un stat membru
     

Mecanismul IPCR sprijină preşedinţia Consiliului, precum şi Coreperul şi Consiliul, prin oferirea de instrumente concrete pentru:

  • simplificarea schimbului de informaţii
  • facilitarea colaborării
  • coordonarea răspunsului la criză la nivel politic
     

Aceste instrumente includ:

  • o masă rotundă informală, care este o reuniune de criză prezidată de Preşedinţie cu principalii actori (reprezentanţi ai Comisiei, SEAE, agenţiile UE, statele membre cele mai afectate, cabinetul preşedintelui Consiliului European, experţi etc.)
  • rapoarte analitice care să ofere factorilor de decizie o imagine clară a situaţiei actuale
  • o platformă web pentru schimbul şi colectarea de informaţii
  • un punct de contact 24/7 care să asigure legătura permanentă cu principalii actori
     

Publicaţia şi afişul de mai jos prezintă mai multe informaţii despre instrumentele şi modurile de funcţionare ale mecanismelor de coordonare a crizelor:

În funcţie de situaţie, există trei moduri de funcţionare:

  • un mod de monitorizare pentru facilitarea partajării rapoartelor de criză existente
  • un mod de partajare a informaţiilor care declanşează crearea de rapoarte analitice şi folosirea platformei web pentru o mai bună înţelegere a situaţiei şi pregătirea pentru o posibilă escaladare
  • un mod de activare completă care implică pregătirea de propuneri pentru măsuri UE care urmează să fie decise de Consiliu sau de Consiliul European
     

Mecanismul de coordonare a crizelor poate fi activat pentru evenimente care au loc în interiorul, dar şi în afara UE.

2. Mecanismul european de protecţie civilă. A fost activat (aşa cum se anunţa pe 28 ianuarie aici); cererea Franţei, pentru a facilita repatrierea cetăţenilor europeni de a se oferi un sprijin consular pentru sprijinirea cetăţenilor europeni aflaţi în acel moment la Wuhan (China). Dar, în practică, sistemul acesta, odată activată una dintre componentele sale, poate face cu mult mai mult, răspunzând unei decizii politice definită prin  cooperarea dintre Statele Membre.

Imediat după ce se formulează o cerere de asistenţă, Centrul de coordonare a răspunsului de urgenţă  (ERCC) trece la mobilizarea asistenţei sau expertizei necesare. Mai mult, anul trecut, Uniunea Europeană a stabilit o nouă Rezervă europeană de capacităţi suplimentare pentru a face faţă oricărui tip de urgenţe medicale. Găsiţi detaliile necesare aici şi aici.

Să vedem ce vor decide ai noştri şi cum informaţia practică va fi diseminată celor interesaţi, adică instituţiilor administrative cât şi populaţiei, tocmai pentru a se evita intrarea în funcţiune a unui mecanism josnic, deja folosit cu maximă inconştienţă, acela al instrumentalizării politice a crizei coronavirus.

Echipa condusă de profesorul Huang Jinhai de la Universitatea Tianjian a anunţat că a dezvoltat cu succes un vaccin oral împotriva coronavirus, aşa cum anunţă canalul local TJYun. S-a spus că prof. Jinhai a luat de patru ori doxa de vaccin fără să se înregistreze efecte negative. În prezent se caută parteneri pentru intrarea în faţa clinică de experimentare. Prof. Jinhai a declarat că, administrat pe cale orală, vaccinul stimulează imunitatea locală a mucoasei pentru prevenirea infecţiei. Poate servi, spune el, şi pentru o terapie potenţială pentru ca pacienţii deja infectaţi să lupte cu succes împotriva maladiei. „Vaccinul prezintă un grad înalt de securitate, este posibil de folosit şi poate fi foarte repede produs la scară largă“, a declarat profesorul chinez a cărui echipă a oferit celor de la The Global Times aceste imagini din laboratorul său de producţie: