Avem două veşti.

Prima este foarte bună, deoarece ţara noastră, în acest moment, conform acestei analize oficiale a CE, figurează în grupul select de 13 ţări care NU se află în situaţia de a avea declanşate împotriva lor proceduri de tip infringement pentru deficit excesiv. Un grup de ţări din care fac parte, alături de noi, Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Polonia şi Slovacia.

Alţii sunt cei cu probleme cum ar fi Spania, Germania, Irlanda, Olanda, Slovenia sau Spania. Sau intră chiar în categora „deficite excesive” cum ar fi Croaţia, Franţa, Portugalia, Bulgaria, Italia şi Cipru. Din această ultimă categorie, Italia a fost somată să ia măsuri extrem de rapide pentru a evita intrarea în procedurile de sancţiuni (limita de timp până în aprilie), iar Franţa are termen până în mai. Iar Grecia intră în alt tip de raţionament deoarece problemele ei foarte grave pe plan macroeconomic sunt tratate în perspectiva un program de sprijin în favoarea stabilităţii, de altfel destul de dur contestat de cei de la FMI.

Dar, în ce ne priveşte, se anunţă că cerul se poate înegura brusc.

Asta în ciuda faptului că avem, cum se spune în acest Raport de ţară, o creştere economică importantă în raport cu media europeană, cu un vârf de 4.9% în 2016  şi care rămâne „puternică” la orizontul acestui an, adică 4,4% şi de 3,7% în 2018. Dar „deficitul de cont curent actual s-a deteriorat în 2016 şi este aşteptat să se adâncească şi mai mult datorită creşterii importurilor în urma puternicei creşteri a cererii interne”.

În acest context, comisarul Moscovici a anunţat că a fost trimisă Guvernului României o scrisoare din partea Comisiei Europene, semnalându-se îngrijorarea privind depăşirea limitei de 3% în cazul deficitului bugetar al României pentru 2017 şi în perspectiva lui 2018.

Iar remarcile din Raport nu lasă prea multe speranţe:

Schimbând sensul consolidării din trecut, politica fiscală a devenit pro-ciclică în 2016 şi deficitul s-a mărit. Din cauza scăderilor de taxe şi vârfurilor în domeniul cheltuielilor, deficitul general al guvernului a crescut în 2016 la 2,8% din PIB şi este proiectat să crească mai mult, adică la 3,6% în 2017 şi la 3,9 în 2018. Deficitul structural este proiectat să se mărească de la ceva sub 1% în 2015 la aproximativ 4% în 2017, depăşind obiectivele pe termen mediu.”

Nu este decât un avertisment, dar este extrem de neplăcut să vedem că experţii Comisiei Europene îşi menţin neschimbată analiza privind principalii indicatori economici din Statele membre pentru perioada 2008-2012. Este un semnal de alarmă deoarece, în mod evident, asemenea veşti neplăcute intră imediat în atenţia pieţelor financiare şi investitorilor. Pe de altă parte, şi acest lucru reprezintă o a doua mare problemă, analiza CE dovedeşte că nu au fost luate nicidecum pledoariile liniştitoare transmise de la Bucureşti. Argumentul părţii române pe care, neoficial, l-am auzit pe telefon şi în urmă cu câteva minute, este că „noi nu lucrăm pe baza cifrelor pe care le deţine Comisia Europeană, ci pe baza celor oferite de Comisia naţională de statistică. În plus, dacă discutrăm de anasmblul anului 2017, avem la dispoziţie două rectificări bugetare în urma cărora situaţia deficitului poate şi va fi ţinută sub control, adică vom respecta ţinta anunţată de 2,99%”.

Numai că, aşa cum veţi vedea în Raport, cei de la Bruxelles afirmă că temerea lor este că „provocări structurale ar putea afecta perspectiva pe termen mediu”, anunţând chiar că „există riscul ca anumite reforme structurale să fie întoarse din drum... fiind recent pusă sub semnul riscului ireversibilitatea progreselor în lupta împotriva corupţiei”.

În finalul acestui articol, puteţi accesa întregul Raport de 62 de pagini. Găsiţi timpul să faceţi acest lucru deoarece, vă reamintesc, orice semnal de la Bruxelles, cu deosebire în această perioadă, nu este deloc, absolut deloc întâmplător.

Trimite la mize mai mari şi pe termen lung.