Contre între NATO şi Rusia: Stoltenberg îi cere lui Putin să înceteze consolidarea militară din interiorul şi din jurul Ucrainei. Riabkov: „Un butoi cu pulbere”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Dmitro Kuleba (stânga) şi Jens Stoltenberg la Bruxelles FOTO EPA-EFE
Dmitro Kuleba (stânga) şi Jens Stoltenberg la Bruxelles FOTO EPA-EFE

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, i-a transmis marţi Rusiei să-şi retragă trupele comasate în ultimele zile la frontiera cu Ucraina şi a subliniat că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, este cea care va decide dacă Ucraina va deveni într-o bună zi membră a organizaţiei.

„În ultimele săptămâni Rusia a deplasat mii de trupe gata de luptă la frontierele Ucrainei, cea mai amplă comasare de trupe ruse de la anexarea ilegală a Crimeei în 2014”, a declarat Stoltenberg într-o conferinţă de presă comună cu ministrul ucrainean de Externe Dmitro Kuleba, aflat în vizită la NATO.

„Rusia trebuie să pună capăt acestei consolidări militare în interiorul şi în jurul Ucrainei, să renunţe la provocări şi să reducă imediat” tensiunile, a insistat secretarul general al NATO.

Stoltenberg a afirmat totodată că Alianţa Nord-Atlantică, nu Moscova, va decide dacă Ucraina va adera la NATO.

„Le revine celor 30 de aliaţi din NATO să decidă când este pregătită Ucraina pentru a deveni membră. Nimeni altcineva nu are vreun drept de a încerca să intervină sau să se amestece în acest proces. Rusia încearcă acum să restabilească un fel de sferă de influenţă unde ea încearcă să decidă ce pot face vecinii”, a spus şeful Alianţei Nord-Atlantice, citat de Reuters.

Kuleba: „Avem nevoie de măsuri care să dezcurajeze Rusia”

De cealaltă parte, Dmitro Kuleba a solicitat NATO şi Occidentului să acţioneze rapid pentru a preveni o escaladare a violenţelor între Ucraina şi Rusia.

„La nivel operaţional, avem nevoie de măsuri care vor descuraja Rusia şi care vor limita intenţiile sale agresive. Acest lucru ar putea fi... o nouă rundă de sancţiuni care ar putea creşte preţul agresiunii ruse”, a spus şeful diplomaţiei ucrainene.

„Acesta ar putea fi un sprijin direct menit să consolideze capacităţile de apărare ale Ucrainei, întrucât ştim că Rusia nu precupeţeşte niciun efort pentru a împiedica ţări terţe să coopereze cu Ucraina în sectorul apărării. Rusia lucrează asiduu pentru a ne submina capacităţile de apărare”, a explicat el.

Acum o săptămână, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a lansat un apel către NATO să accelereze aderarea ţării sale la Alianţa Nord-Atlantică pentru a trimite „un adevărat semnal” Rusiei.

„NATO este singura cale spre a pune capăt războiului din Donbas (teritoriu din estul ţării unde armata ucraineană luptă împotriva separatiştilor proruşi, n. red.)”, a scris Zelenski într-un tweet adresat secretarului general Stoltenberg după o convorbire telefonică avută cu acesta.

„Planul de acţiune pentru aderare va fi un adevărat semnal pentru Rusia”, a adăugat el.

Câteva minute mai târziu de la publicarea mesajului lui Zelenski, Kremlinul a ameninţat că o aderare a Ucrainei la NATO va agrava conflictul între separatiştii proruşi (adică Rusia, n. red.) şi forţele ucrainene.

„Ne îndoim foarte mult că aceasta va ajuta Ucraina să îşi rezolve problemele interne. Din punctul nostru de vedere, aceasta va înrăutăţi şi mai mult situaţia”, a spus Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse.

Ucraina afirmă că Rusia a mobilizat 85.000 de militari în apropiere de frontierele sale de est şi sud şi se teme că Moscova caută un pretext pentru a lansa o nouă agresiune militară.

Moscova îşi pune în mişcare propaganda de război

De cealaltă parte, oficialii ruşi de rangul doi susţin pe canalele de propagandă de la Moscova că Ucraina va provoca un incident în Donbas ce va determina armata rusă să intervină în sprijinul etnicilor ruşi din această regiune aflată de şapte ani în război.

Statele Unite au avertizat duminică Rusia că se va confrunta cu „consecinţe” dacă va ataca Ucraina.

Luni, miniştrii de Externe ai celor mai dezvoltate şapte state ale lumii (G7) şi şeful diplomaţiei europene au îndemnat Rusia să pună capăt „provocărilor” şi să se angajeze în „dezescaladare” la frontiera cu Ucraina.

Pe de altă parte, Moscova acuză NATO şi Statele Unite că transformă Ucraina într-un „butoi cu pulbere” prin sprijinul pe care i-l oferă în lupta pe care o duce împotriva separatişilor din Donbas. Moscova susţine la rândul ei forţele separatiste din Doneţk şi Luhansk, în ciuda faptului că neagă acest lucru.

„Volumul ajutorului (militar) creşte. Statele Unite şi alte state membre NATO transformă în mod conşient Ucraina într-un butoi cu pulbere”, acuză adjunctul ministrului rus de Externe Serghei Riabkov.

Rusia este pregătită să intervină pentru a-şi apăra cetăţenii, continuă el, evocând un aşa-zis drept al Moscovei de a interveni militar în regiune.

În ultimii ani, Moscova a distribuit sute de mii de paşapoarte ruseşti în estul Ucrainei.

„Vom face totul pentru a ne garanta securitatea noastră şi a cetăţenilor noştri oriunde s-ar afla ei. Însă responsabilitatea acestei agravări ipotetice a situaţiei îi va reveni Kievului şi sponsorilor săi occidentali”, a insistat Riabkov, aruncând vina asupra părţilor rivale.

Ruşii, deranjaţi de navele americane din Marea Neagră

Riabkov a cerut totodată ca navele americane să stea cât mai departe de Crimeea, peninsula anexată de Rusia de la Ucraina în 2014.

Două nave americane de război urmează să sosească săptămâna aceasta în Marea Neagră în contextul tensiunilor ruso-ucrainene.

„Navele americane nu au ce căuta în largul coastelor noastre. Aceasta este pur şi simplu o provocare, în sensul de bază al cuvântului. Ele ne testează forţele şi se joacă cu nervii noştri. Dar nu vor reuşi”, a susţinut Serghei Riabkov.

Pentagonul a refuzat să comenteze această desfăşurare şi a reamintit că armata americană trimite cu regularitate nave în regiune.

Europa



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite